Topping DX9 Discrete

În primul rând, DX9 Discrete livrează un sunet fabulos. În al doilea rând, este un aparat extrem de flexibil. În al treilea rând este un aparat foarte frumos. Meniul este extrem de stufos, te pierzi ușor în el, de aceea este bine să descărcați manualul utilizatorului și să faceți setările ghidându-vă după acesta. Asta vă va scuti de multe dureri de cap. Mare atenție la alegerea opțiunii "trigger" (pornire automată) pe baza detectării semnalului de intrare. Dacă aparatul detectează semnal invalid la intrarea selectată, acesta intră singur în "stand by". Aş spune că e destul de năzuros, așa că o soluție mai simplă ar fi folosirea unui cablu trigger 12V în locul pornirii automate pe baza detectării semnalului de intrare. Sau pornirea cu ajutorul telecomenzii. À propos de telecomandă, aceasta vine fără baterii, dar o baterie de litiu, CR2032, chiar se procură ușor iar montarea nu e o problemă. Telecomanda e metalică, grea, lucrează mai ușor decât cea de la Topping D90 iii Discrete şi dă o senzație de siguranță. Ca DAC, DX9 Discrete având aceeași conversie 1 bit cu arhitectură PSRM, sună cam la fel ca D90 iii Discrete, poate ușor mai transparent și mai rafinat. Oricum fratele mai mic sună extrem de bine. Deci cum sună DX9 Discrete : foarte rezolut dar nu clinic, puțin cald dar nu moale, destul de holografic, scena fiind tridimensională şi instrumentele fiind bine individualizate și precis amplasate în spațiu. Aşa cum spuneam și despre "frățior", aparatul în discuție este un compromis elegant între precizie și muzicalitate. Fiind vorba de un sunet precis, eu nu recomand asocierea cu cabluri care favorizează atacul pe medii și înalte. Niște cabluri de foarte bună calitate ajută enorm, dar neutralitatea acestora va favoriza microdetaliul şi microdinamica, astfel veți câştiga în nuanță fără ca sunetul să fie moale. Ca amplificator de căşti (D90 iii nu are facilitatea asta), DX9 Discrete va duce o mare varietate de căşti. Impedanța de 300 ohm a căştilor mele nu a fost o problemă și setarea a rămas la "low gain". Există o serie de preseturi pentru profil sonor și acestea se pot folosi în funcție de semnătura sonoră a căştilor. Ca amplificator de căşti, sunetul este unul precis, nu tocmai poetic, dar oricum suficient de muzical. Cunoscându-mi căştile, nu pot spune că le-a preschimbat în cu totul altceva în materie de sunet. De aceea aș spune că e un amplificator cu sunet precis și neutru. Dar acum vine surpriza : DX9 Discrete ca preamp, mai precis ca DAC și preamp ! Am constatat o ușoară creştere a preciziei și fineței. Dacă la un album aerisit precum "Time On My Hands", al lui John Scofield, decay-ul pe cinele mi s-a părut mai distinct, cu un shimmer mai rafinat, aceeaṣi senzație am avut-o și la un album mult mai dens, mai stratificat instrumental, ca "Songs From The Wood" de la Jethro Tull. Dar nu numai cinelele sunau mai aerisit, ci şi vocile şi toate instrumentele. Puteam identifica clar vibrafonul din planul secund, unde intră pipe organ-ul sau clavecinul, și în ce parte a scenei sunt plasate. Ecoul de studio al corului, de fapt vocea lui Anderson multiplicată, cu care începe piesa titlu era ușor de distins, tamburina se distingea clar de ride cymbal-ul lui Barrie Barlow, chitarele lui Martin Barre se auzeau distinct una de alta și erau ușor de localizat în spațiu fiecare. À propos de de voci, ascultând "Tirami Su" (Al Di Meola),alt album de test pentru mine, până acum nu eram conştient de tremoloul din vocea lui José Renato. În ce priveşte basul, pe toate albumele, are punch și textură, sună plin și vibrează natural, are corp și viteză. În ce priveşte aspectul aparatului, acesta este unul elegant, atent finisat, placa de sticlă, care te lasă să vezi circuitele din interior, fiind de mare efect. La dorință, se poate activa o lumină portocalie, calmă și caldă, care să lumineze interiorul aparatului. Odată setată lumina pe "low", eu n-am mai putut renunța la ea. Pur şi simplu audiția pare să fie şi mai intimă decât înainte. Ecranele, două la număr, amplasate de-o parte şi de cealaltă a butonului rotativ sunt spectaculoase, afișajul se poate alege la dorință (simplu, VU-metre, frecvențmetre), culoarea şi luminozitatea se pot alege de asemenea. Nu e un aparat atât de frumos ca Eversolo DAC Z10, dar nici departe nu pare să fie. În concluzie, una personală, DX9 Discrete este un aparat complex, care sună extrem de bine și, dacă asemenea mie, ați iubit sunetul lui D90 iii Discrete, vă va fi greu să-l treceți cu vederea.