Dragă cititorule, am plăcerea să îți povestesc astăzi despre unul din cele mai interesante aparate care mi-a trecut pragul, un tip de amplificator pe care îmi doream să îl testez de foarte multă vreme, este vorba de un amplificator pe lămpi. Ca să înțelegem conceptul din spatele lămpilor, trebuie să mergem la rădăcina echipamentelor audio, atunci când acestea au fost inventate la începutul anilor 1900. Pe vremea aceea toate aparatele foloseau lămpi, neexistând încă tranzistori sau alte circuite integrate care fac atât de simple amplificatoarele în ziua de astăzi. Iată că tehnologia lămpilor a rezistat la mai bine de o sută de ani de când a fost inventată, astăzi, în 2025, încă existând nenumărate companii care produc aparatură audio bazată pe lămpi. Sunetul unui amplificator pe lămpi este foarte diferit față de sunetul unuia solid-state, lampa având o direcție mai dulce a sunetului, mai caldă, mai umană am putea spune. Este însă lampa încă o soluție în 2025? În acest review voi încerca să îți răspund, așa că tolănește-te comod cu o cană de cafea aproape și urmărește-mă, voi începe cu istoria lămpii și voi continua cu povestea fascinantului Cayin Jazz 100.

CE SUNT LĂMPILE? DE CE SUNT AMPLIFICATOARELE PE LĂMPI DIFERITE?
Înainte de a-l despacheta pe Cayin, aș vrea să îți spun câteva cuvinte despre aceste „lămpi” de care se tot vorbește cu atâta pasiune în cercurile audiofile. Lămpile se mai numesc și „tuburi electronice” și au fost inventate în 1904 de John Ambrose Fleming, pornind de la un principiu descoperit de Thomas Edison, numit „efectul Edison”. Practic, în interiorul unui tub ermetic care este de obicei de sticlă (însă poate fi confecționat și din metal), există poziționați doi electrozi. În acest tub poate fi vid sau gaze la presiune redusă. Principiul de funcționare al lămpii este foarte simplu: fluxul de electroni (curentul electric) este emis de unul dintre cei doi electrozi, și, în funcție de tensiunea sa, vom avea diferite intensități ale acestui curent. Practic, legătura dintre acești doi electrozi este controlată în acest mediu constrâns de carcasa și mediul din interiorul tubului, în acest fel amplificând într-un fel sau altul, mai tare sau mai încet, un semnal audio.
Cât despre amplificatoarele cu lămpi, acestea au, evident, aceeași funcție ca orice amplificator integrat, însă cu amendamentul că atât partea de amplificare cât și cea de preamplificare este realizată cu ajutorul lămpilor. Amplificatoarele cu lămpi pot fi de clasa A pură (așa cum este al nostru Cayin Jazz 100), pot fi de asemenea de tip push-pull și mai pot fi și hibride de clasa AB.
Putem vorbi despre un sunet al lămpilor? Bineînțeles că da! Așa cum spuneam mai sus, lămpile vor avea un sunet mai cald și mai viu decât cel al amplificatoarelor cu tranzistori. În linii mari, dacă ar fi să comparam amplificatoarele pe lămpi cu cele pe tranzistori am putea spune că din punct de vedere al funcționalității nu prea este nicio diferență, însă din punct de vedere al arhitecturii și sunetului, vom observa diferențe foarte mari.
Un amplificator solid-state va tinde să sune mai corect, mai liniar, pe când unul cu lămpi va aduce o dulceață specifică, colorând sunetul. Această colorare este în sine o chestiune de gust. Însă, de fiecare dată când am ascultat amplificare și preamplificare pe lămpi am putut observa o magie specială pe care nu am regăsit-o la amplificatoarele convenționale. Este interesant de conștientizat că înainte de anii 60 nici măcar nu puteam vorbi de „sunet de lampă”, singurul sunet era cel de lampă, orice sunet era amplificat cu lampa, pur și simplu pentru că alte tehnologii nu existau încă.
CINE SUNT CAYIN?
Cayin este o companie chinezească fondată în 1993. Zhuhai Spark Electronic Equipment Co., Ltd. construia primul său amplificator cu lămpi în 1994 și s-au remarcat în toți acești ani cu produse de calitate extraordinară la un preț corect, fiind un brand foarte respectat în rândul audiofililor. De multe ori avem impresia că ce este produs în China este de calitate proastă, mulți evităm produsele chinezești, însă, Cayin este unul din acele exemple care dovedesc că societatea chineză s-a rafinat, fiind capabilă de a dezvolta niște produse cu adevărat High-End. În fabrica Cayin totul se produce de mână, oamenii fiind foarte importanți, de remarcat că inginerul șef al Cayin, Chen DeHai, este în companie încă din 1994, la fel și directorul de marketing Wu Xiandong, încă din 1997. Guvernul chinez a susținut Cayin în mod direct, finanțând deschiderea unei fabrici noi în 2006, cu o capacitate de producție de 10.000 de amplificatoare pe an. Îți las mai jos o fotografie cu fabrica Cayin:

UNBOXING ȘI PRIMELE IMPRESII
Așadar, îl primeam pe Cayin Jazz 100 într-o bună dimineață, primul impact fiind să văd uriașa cutie a acestuia, aparatul venind în cutie dublă de carton, împachetat ireproșabil și cu grijă, în pachet fiind incluse mai multe accesorii: husa de material textil, mânuși pentru manipulare, siguranțe electrice de rezervă, o cârpă textilă pentru ștergerea lămpilor și, bineînțeles, un manual de utilizare. Însă, ceea ce impresionează prima dată la Cayin Jazz 100 este gabaritul și greutatea. Jazz 100 este mărișor, însă cu adevărat greu, măsurând 35 de kilograme. Deci, este nevoie de musai două persoane pentru a-l pune pe poziție. A doua chestiune care impresionează profund la Jazz 100 este nivelul ridicat al finisajelor. După ce îl scoți din cutie și dai husa la o parte, ești imediat impresionat de un finisaj superb, materiale de calitate, vopsea metalizată superbă, fronton și butoane de aluminiu, carcasă de protecție a lămpilor tot din metal vopsită în aceeași culoare ca și restul corpului, întreg ansamblul strigă aceleași cuvinte: lux, finisaje de top, High-End! Îți las mai jos niște imagini în care poți observa nivelul de detaliu al aparatului:


Aceasta este masca pentru lămpi pe care o menționam mai devreme:


CU CE LĂMPI ESTE LIVRAT JAZZ 100
Jazz 100 vine cu lămpile deja montate, în componența lămpilor avem un set de Cayin (PSVANE) 805A, responsabile cu partea de amplificare, un set de Mullard 6JC6, un set de Electro-Harmonix 6L6EH (Made in Russia) și o JJ 6SN7. Este interesant că pe setul de lămpi 805A scrie „Cayin – Never be the Same Again”, aceștia susținând că sunt niște lămpi construite special pentru ei de PSVANE. Manualul conține instrucțiuni și sugestii cu ce pot fi înlocuite în timp lămpile, modele alternative etc.

DETALII TEHNICE
Înainte de a desfășura detaliile tehnice ale lui Jazz 100 o să îți vorbesc de mult necesarul rodaj, care, în cazul amplificatoarelor cu lămpi este foarte diferit față de un amplificator cu tranzistori. În primele zile Jazz 100 ar trebui să funcționeze la volum mic 8-10 ore, apoi să urmeze o pauză de măcar 4 ore, acest ciclu ar trebui să se mențină măcar 50 de ore, ideal ar fi 300 de ore. Acest tip de rodaj este crucial pentru rodarea corectă a lămpilor, practic lămpile se rodează prin acest ciclu de răcire-încălzire, metalul și sticla dilatându-se. O chestiune specifică amplificatoarelor cu lămpi este că NU e permis ca acestea să fie pornite fără sarcina conectată (boxe și cabluri de boxe). Acest lucru ar putea risca „arderea” lămpilor. În proximitatea lămpilor vei observa diferite comutatoare și potențiometre notate cu „BIAS”, acestea sunt necesare pentru calibrarea unor lămpi noi atunci când sunt instalate pentru prima dată. Procedura de BIAS nu este necesară cu lămpile furnizate împreună cu Jazz 100, acestea sunt calibrate din fabrică.

Tot aici vei putea observa cele două moduri de funcționare ale aparatului „NFB.” – High sau Low. Aparatul se va auzi destul de diferit în aceste două moduri, în modul High se va auzi mai aproape de un solid-state, mai incisiv, mai corporal, pe când în modul Low se va auzi și mai spre lampă, mai delicat, mai smooth. Îți recomand să încerci ambele moduri și să decizi care îți place mai mult. Eu am preferat modul High.
Trecând mai departe la detaliile tehnice ale aparatului, îți voi relata că acesta funcționează în clasa A pură, arhitectura sa fiind single-ended de tip triodă. Jazz 100 furnizează 35W per canal, pe hârtie poate părea puțin, însă în realitate pentru un amplificator pe lămpi este un număr considerabil, grip-ul pe care acesta îl poate avea pe boxe este impresionant. Transformatoarele de ieșire ale aparatului sunt dezvoltate de Cayin special pentru Jazz 100 și complementează corect arhitectura single-ended. Jazz 100, chiar dacă este un amplificator pe lămpi, oferă toate particularitățile moderne pe care ți le-ai dori de la un amplificator integrat: intrări multiple, ieșiri de subwoofer, borne de cablu de boxe de calitate, Jazz 100 având până și Bluetooth de cea mai înaltă rezoluție, LDAC. Îți las mai jos o fotografie cu panoul din spate:

O chestiune care îți va sări în ochi sunt numărul de borne de cablu de boxe, atipic față de amplificatoarele convenționale. Diferența vine din faptul că pentru cablul roșu din perechea de cabluri de boxe ai doua opțiuni 8ohm și 4ohm, în funcție de boxele tale. Teoretic ar trebui să alegi ce este mai aproape de boxele tale – dacă sunt pe 8, alegi 8, dacă sunt pe 4, alegi 4. Boxele mele sunt pe 6ohm și în cazul acesta am preferat să încerc în ambele poziții să văd cum sună mai bine. A sunat mai bine pe 8ohm, diferențele fiind notabile, îți recomand și ție să încerci ambele poziții să vezi cum sună mai bine.
Jazz 100 este livrat cu o telecomandă superbă din aluminiu:

CE MUZICĂ AM ASCULTAT PE JAZZ 100?
De când l-am ascultat pe Jazz 100 pentru prima dată mi-am dat seama că specificul său este unul plin de magie, așa că am fost curios să ascult un disc la fel de magic, care să pună în valoare veleitățile lui Jazz 100 – scena, atmosfera și sentimentul de muzică vie. Un disc care întrunește toate aceste aspecte este fabulosul „THE TRIO: LIVE FROM CHICAGO” al Oscar Peterson Trio, înregistrat într-o seară de 1961 în Chicago.

Deîndată cum aud primele acorduri ale albumului cu sunetul său specific și viu, decolez imediat de pe canapea și mă transport și eu acolo pe Wacker Drive în Chicago în fața somptuoasei intrări cu uși rotative a „London House”, un club de jazz care a existat în Chicago în anii 50 și 60. Sunt pe loc, astfel, impresionat de intrare, de cum sunt primit, de atenția la detalii care exista în acei ani, de izul profund de art deco și îmi fac loc printre oamenii îmbrăcați în costume perfecte și doamnele aranjate frumos. Mă așez într-un loc aproape de scenă și îi văd imediat pe cei trei pe care îi știu atât de bine de pe celelalte albume ale lor.
Mă minunez de fiecare dată cât de tare țin ochii de închiși când ascult acest disc, aproape până mă dor, și doar așa de acolo, de pe canapea, însă transpus într-un scaun din restaurantul clubului, îi „văd” pe cei trei poziționați între mese, pe scena clubului, Ed la stânga, Oscar în mijloc și Ray la dreapta, acestea fiind pozițiile lor preferate în această formulă a trio-ului, în acest fel regăsindu-i poziționați pe mai toate discurile lor. Este interesant cât de bine îi putem distinge pe cei trei că poziție și este de asemenea interesant să realizăm că între piese există pauze, ori sunt chiar înregistrate în seri diferite și asta ne putem da seama urmărind poziția lui Ray Brown, care, de la o melodie la alta se schimbă, doar pianul și bateria rămânând fix în același loc.
Înregistrarea este una de excepție, foarte bună pe parte audio, însă extraordinar de interesantă atunci când vine vorba de capturarea momentului de atunci din 1961 când discul a fost înregistrat. Atmosfera capturată este una extrem de sinceră și vei putea auzi oameni vorbind în extremele scenei, vei putea auzi sunet de pahare, casa de marcat cum închide sau deschide sertarul, chelneri care servesc la mese și tacâmuri care se lovesc, vei putea auzi pofta oamenilor de a mânca dar și de a asculta trioul.
Jazz 100 decodează cu brio această capsulă a timpului, adăugându-i o dulceață care era foarte specifică acelor vremuri. O dulceață a jazzului, a cluburilor de noapte, a vremurilor de pace, o dulceață cum doar lampa știe să reproducă.
CUM SUNĂ JAZZ 100?
Acum că scena a fost așezată și că ai toate detaliile atât despre Cayin cât și despre Jazz 100, ar fi cazul să nu mai amân acest paragraf și să îți vorbesc despre cum sună Jazz 100. Ei bine, dragă cititorule, într-un cuvânt îți spun că Jazz 100 sună uimitor! Nu ascultasem până acum amplificatoare cu lămpi la mine în casă, pe sistemul meu, însă îți spun sincer că a fost un sunet la care nu mă așteptam. Principalele caracteristici au fost căldura specifică lămpii, iar ceea ce m-a surprins cel mai tare e că mă așteptam să sune mai aproape de niște amplificatoare cu tranzistori MOSFET, puțin mai laid-back, extra-smooth, însă Jazz 100 nu a sunat deloc așa. Este într-adevăr smooth însă păstrează un atac clar și o senzație de „viu” a sunetului la nivel de incredibil, așa cum nu mi-a mai fost dat să aud.
A fost interesant, de asemenea, să observ cum boxele mele sunt transformate de lampă. Am avut la dispoziție atât niște Dynaudio Special Forty cât și niște Bowers & Wilkins 606 S3. Cu Dynaudio a fost foarte interesant că acestea au căpătat cu Cayin o senzație de aer în plus pe care nu reușisem să o obțin cu niciun solid-state, sunetul devenind mai holografic și mai mare, fără să își piardă din atac. Cu 606 S3 a fost iarăși o potrivire foarte bună, este știut că Bowers & Wilkins se potrivesc foarte bine cu amplificarea pe lampă. Cumva lampa le-a liniștit pe 606 S3, însă le-a dat în plus un fel de dulceață care le lipsește în general alături de un solid-state.
UN PONT AUDIOFIL – „SCOSUL” DIN PRIZĂ
Dragă cititorule, iată că am ajuns și la capitolul în care îți prezint pontul audiofil de astăzi. M-am gândit mult ce pont să îți ofer în contextul amplificatoarelor cu lămpi și am decis că cel mai important aspect ar fi „scosul” din priză al amplificatoarelor atunci când nu funcționează. Întreruperea cu energie electrică a unui amplificator cu lămpi este foarte importantă, mai ales atunci când acesta și/sau lămpile din dotare sunt noi, acest ciclu cald/rece va ajuta foarte mult procesul de rodaj. De asemenea, este foarte important să nu lași în priză și pornit un amplificator pe lămpi atunci când nu este supravegheat. Un amplificator pe lămpi se încinge considerabil de mult față de un amplificator solid-state, ceea ce este în sine un pericol de incendiu. Să consideram de exemplu un scenariu în care pleci de acasă și amplificatorul tău Cayin este pornit. Vei spune că nu are ce să se întâmple, ei bine, nu este așa, este suficient ca o simpla foaie de hârtie să aterizeze pe una dintre lămpi și aceasta va lua foc mai devreme sau mai târziu. Amplificatoarele pe lămpi trebuie oprite atunci când pleci de acasă.
Însă, în afară de rodaj și de prevenirea pericolului, mai există un alt avantaj în a scoate din priză din când în când aparatele? Ei bine, da. Acesta este un aspect foarte important pe care mi-aș fi dorit să îl descopăr mult mai devreme. Este adevărat că toate aparatele vor suna mai bine dacă sunt „încălzite”, în general amplificatoarele au nevoie de câteva ore bune până să sune bine, există chiar și amplificatoare care au nevoie și de câteva zile de încălzire pentru a suna perfect, cum este cazul Aesthetix. Însă, în același considerent, majoritatea aparatelor, amplificatoare, DAC-uri ș.a.m.d., beneficiază în a fi deconectate de la alimentarea electrică din când în când și să le permiți să se descarce electrostatic și să treacă din nou prin ciclul de încălzire. DAC-urile în special au nevoie de acest ciclu de descărcare electrostatică mult mai des, unele chiar și în fiecare zi.
SFATURI
CONCLUZIE
Concluzia mea pornește de la golul lăsat în urmă de Jazz 100 atunci când a plecat înapoi la AVstore. Într-un fel sunt tentat să îți mărturisesc că îmi place mai mult solid-state. Are toate avantajele: nu se încălzește atât de tare, poate sta în priză mereu, are precizie, viteză. Însă, ce ne facem cu senzația aceea de muzică live pe care o obții când pui în sistem un amplificator cu lămpi? Oricât de bun ar fi un solid-state, este ceva acolo în sunetul lămpii care nu poate fi obținut cu solid-state. Lampa este lampă!
Depinde foarte mult, sigur, și de ce muzică asculți. Cred că pe jazz un amplificator pe lămpi face minuni. Dacă pui un disc clasic de jazz înregistrat atunci când nu existau decât lămpi, parcă se trezește la viață, parcă muzica respectivă învie, călătorești și mai adânc în timp. Această atmosferă unică pe care o aduce un amplificator cu lămpi în camera de audiție este o chestiune care o să îmi lipsească tare mult. Când pui lămpi, nu se schimbă doar sunetul, ci se schimbă atmosfera cu totul. De asemenea, felul în care Cayin Jazz 100 arată pe întuneric este unic. O să îmi lipsească teribil și acest detaliu. Lucia chiar mi-a propus să printez fotografia cu Jazz 100 realizată pe întuneric și să o pun între boxe.

La începutul călătoriei mele în universul lămpilor eram plin de preconcepții – anume că aceste amplificatoare nu au viteză, că nu au bas, că nu se potrivesc într-un mediu modern etc. Preconcepțiile clasice ale unui audiofil ce nu a testat niciodată un amplificator pe lămpi. Evident că toate aceste preconcepții au fost înlăturate. Cayin are bas cu duiumul, are precizie la fel ca și un solid-state, dar, dragă cititorule, are în plus și acea magie specifică lămpii care o să îmi lipsească enorm. Îmi va fi dor de tine Cayin Jazz 100.
Silviu TUDOR
An article written in my sweet spot,
and this is what I’ve heard.