Administreaza preferintele
Preferintele dumneavoastra au fost salvate

Meze Liric 2 – Review de la un client

Intai de toate as vrea sa mentionez ca Meze Liric 1 au fost unele dintre castile pe care le-am indragit cel mai mult: le-am avut pentru 2 ani, timp in care au mers regulat cu mine la birou si mi-au facut zilele de lucru mai frumoase impreuna cu aparate ca FiiO M17, FiiO PL50, Hiby R6 Pro II, QLS QA390, uneori chiar si Ifi Pro iCAN Signature: da, sunt nebunul ala care isi cara “caramizile” dupa el la birou si este intrebat ironic de toti colegii daca ii fileaza o lampa si care e problema cu castile ca Sony XM4 sau Airpods Max.

Meze Liric 1 vor ramane intotdeauna printre castile mele preferate. Sunt printre cele mai bune, mai frumoase si mai atragatoare casti pe care le-am avut vreodata, si spun asta ca fost posesor al multor altor casti: Oppo PM-3, PM-1, Audeze LCD-2, LCD-3, Focal Elegia, Meze Empyrean, Meze Elite, Hifiman Susvara, Kennerton Magni, FiiO FH7, fel de fel de alte iem-uri micute etc etc etc. Vazand review-urile la Liric 2 am fost destul de surprins sa vad cat de laudate sunt si incercand sa ignor hype-ul care s-a creat pe internet am zis ca trebuie sa aud cu urechile mele daca intr-adevar sunt un upgrade semnificativ fata de prima versiune. Dupa ce un bun prieten in ale carui evaluari am (cea mai) mare incredere mi-a spus ca le-a luat si ca intr-adevar sunt bune, am trecut la actiune si m-am incumetat sa dau o comanda la AVstore.

Le-am desfacut ca un copil, am pornit aparatele, le-am pus pe cap, si… am fost absolut socat. Ma asteptam sa fie bune, ma asteptam sa fie peste prima versiune, dar sa fie atat de speciale si de reusite, NU!!! In primul rand despre build quality: Liric 1 sunt niste casti foarte bine facute, dar calitatea constructiei la Liric 2 este la un alt nivel. Cupele sunt mult mai rafinate si mai placute la atingere, lemnul folosit este incredibil de elegant, pad-urile sunt mult mai calitative si se foloseste acelasi sistem magnetic ca la Empyrean/Elite, ele putand fi inlocuite. Confortul este si el la alt nivel.

Desi headband-ul a ramas acelasi, modificarea pad-urilor astfel incat sa fie mai subtiri si un pic mai plate a dus la obtinerea unui spatiu mai mare si mai confortabil pentru urechi. Abia simti ca le ai pe cap; la Liric 1, presiunea pe cap era semnificativa. La nivel de izolare a sunetului tind sa cred ca sunt la fel de bune, dar in legatura cu asta se vor pronunta mai degraba colegii mei.

Accesoriile si calitatea lor sunt si ele la un nivel incredibil de ridicat. In pachet este prezenta aceeasi cutie superba de la OG Liric si a fost pastrat si case-ul transportabil al acestora. Cea mai surprinzatoare schimbare a fost cablul principal al acestora: este prezent un cablu premium cu terminatie de 4.4mm FOARTE de calitate, din cupru OCC care cumparat separat costa 300 de euro. Destul cu detaliile, acum despre sunet: ce m-a izbit prima oara a fost scena. La Liric 1 scena era deja destul de buna pentru niste casti inchise: era destul de mare si holografica, insa sunetele se loveau de niste pereti aflati la o distanta relativ mica de centrul scenei. Scena la Liric 2 este IMENSA, este de cel putin doua ori mai mare ca la OG Liric, iar imaging-ul este la fel de precis. Este incredibil sa aud chitari, cinele, mici detalii meticuloase ale sunetului circuland undeva in dreptul umerilor mei. Pur si simplu nu ai senzatia ca asculti niste casti inchise si cel putin din punctul asta de vedere m-as incumeta sa spun ca Liric 1 aduce mai degraba a Meze Elite decat a Liric 1.

Ascult Led Zeppelin – Battle of Evermore, iar chitarile si mandolinele sunt perfect asezate in scena intr-un format holografic, neinghesuindu-se deloc unele pe altele, obtinandu-se un cor de instrumente perfect armonios. Imaging-ul acestor casti este absolut exceptional si avand in vedere ca vorbim despre niste casti inchise sunt complet dat pe spate.

Urmatoarea mare imbunatatire care “mi-a sarit in ochi” (sau mai bine zis in urechi) a fost bassul: cantitatea de bass este mult mai mare fara sa se piarda din controlul acestuia, sub-bassul parca este si el mai prezent si mai bine executat. Ascultand Evrything I wanted – Billie Eilish, simt un bass incredibil de tactil, de rafinat, de catifelat, de plin si de controlat. Pur si simplu “gadila” creierul in locurile cele mai potrivite. Per total low-end-ul este incredibil de engaging, de fun, de antrenant, este prezent si usor scos in evidenta fara sa altereze deloc midrange-ul, vocea lui Billie Eilish fiind prezenta cu un rafinament, o intimitate si un detaliu impresionant. Sunt niste casti incredibil de satisfying din punctul asta de vedere si pot spune cu mana pe suflet ca si din acest punct de vedere aceste casti sunt mult mai aproape de Empyrean sau de Elite decat de Liric 1. Bassul este un deliciu absolut, iar cei care se considera bass-heads si cauta o pereche de casti inchise cred ca vor iubi aceste casti.

O alta mare imbunatatire a acestor casti sunt inaltele. Pe o anumita plaja de frecvente, undeva in zona 5-7kHz, OG Liric nu numai ca erau usor elevate, ci treble-ul era usor artificial si metalic. Nu era neaparat un deal breaker foarte sesizabil, se putea rezolva macar partial prin matchingul cu restul echipamentelor, dar cei mai pretentiosi observau acest aspect si puteau fi deranjati de el. Ei bine, la Liric 2 problema aceasta dispare in totalitate. Inaltele nu deranjeaza absolut deloc si sunt totodata prezente, detaliate, incisive si rafinate. Sa nu uitam sa vorbim si despre midrange. Doar pentru ca am inceput cu alte caracteristici ale sunetului sa nu cumva sa credeti ca midrange-ul acestor casti nu este bun. Dimpotriva, “bun” este un atribut mult prea sarac, midrange-ul fiind incredibil de delicios, detaliat, lichid, cu vocile perfect asezate in centru si caracterizate de claritatea si muzicalitatea Meze. Si acest aspect este imbunatatit, midrange-ul lui Liric 1 fiind parca un pic mai subtire si mai lipsit de viata.

Fiind un “midrange junkie”, marturisesc ca asta este motivul pentru care prefer castile Meze: ador tuningul lor, ador timbrul, tonalitatea si naturaletea midrange-ului. Cred ca aici este punctul forte ale tuturor castilor lor. Imi amintesc si acum momentul cand am facut upgrade la Meze Empyrean, avand anterior Audeze LCD-3: cand am auzit midrange-ul Meze, mi-au dat lacrimile instant dandu-mi seama ca asta a fost tot ce mi-am dorit vreodata de la calatoria mea de audiofil.

Din punctul meu de vedere, niste casti care nu au un echilibru tonal bun care sa lase midrange-ul sa se manifeste nu sunt niste casti cu adevarat bune. Poti avea detalii, poti avea un bass extraordinar, poti avea dinamica, dar daca nu ai un midrange clar, natural si transparent, degeaba. Nivelul de detaliu este si el usor imbunatit fata de Liric 1, nu cu mult, dar suficient cat sa fie observabil. Cinelele si chitarile stralucesc mai mult, sunt mai articulate, iar cantitatea de detaliu care ajunge la ascultator este pe masura pretului acestor casti. Jethro Tull – Mother Goose (Steven Wilson Stereo Remix) vine spre mine cu un detaliu si un atac absolut minunat. Pe cat de buna e microdinamica acestor casti, pe atat de fine sunt instrumentele virtuosilor Jethro Tull.

Transparenta, detaliul instrumentelor, nuantele vocilor sunt comparabile cu Meze Elite, ceea ce e o realizare extraordinara avand in vedere pretul castilor si faptul ca aceste casti sunt inchise, nu deschise. Castile sunt excelente inclusiv din punctul de vedere al dinamicii, slamul e acolo si loveste foarte bine atunci cand e nevoie. Tranzientii sunt si ei buni, Polyphia – Playing God oferind un festin absolut delicios compus dintr-un puternic bass slam, atac furibund al chitarilor si tranzienti impecabil executati. In concluzie, recomand aceste casti din toata inima.

Nu cred ca sunt prea curajos si prea hazardat cand spun ca am in mana niste casti mai apropiate de Meze Elite decat de Meze Liric 1: scena, nivelul de detaliu, transparenta, cantitatea si calitatea bassului confirma aceste lucru.

Si va recomand cu caldura sa le ascultati cu prima ocazie pe care o aveti.

Radu S.

Total
0
Shares
Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Previous Post

MASSIVE ATTACK – MEZZANINE – „EXPLORAREA ÎNTUNERICULUI”

Next Post

ELVIS PRESLEY – FROM ELVIS ÎN MEMPHIS — „DE PE VREMEA CÂND TOATE CÂNTECELE ERAU IMNURI”

Related Posts