\u00a0 \u00a0 \u00a0 <\/span><\/p>\n \u00a0 \u00a0\u00a0<\/span><\/p>\n Trec\u00eend peste \u00eembun\u0103t\u0103\u021birile \u00een sunet pe care le poate aduce \u00eenalta rezolu\u021bie, folosirea de fi\u0219iere audio ( dematerializarea ) aduce cu sine avantajul lejerit\u0103\u021bii \u00een utilizare. Nu mai este nevoie s\u0103 ne ridic\u0103m din scaun pentru a pune alt CD, avem la c\u00e2teva taste distan\u021b\u0103 toat\u0103 colec\u021bia muzical\u0103 la dispozi\u021bie. Putem s\u0103 schimb\u0103m piesa sau albumul direct de pe telefonul mobil sau tablet\u0103, avem afi\u0219ate coperta albumului \u0219i detalii despre interpre\u021bi. Fi\u0219ierele le putem extrage direct de pe CD-urile pe care le avem \u00een colec\u021bie sau le putem cump\u0103ra din magazinele online specializate ( iTunes, Amazon, HDTracks ). Putem s\u0103 le schimb\u0103m \u00eentre noi sau putem s\u0103 le stoc\u0103m \u00een cloud \u0219i s\u0103 le acces\u0103m oric\u00eend \u0219i oriunde, de pe orice terminal conectabil la internet.<\/span><\/p>\n <\/p>\n Un alt mare avantaj care a venit odat\u0103 cu era digital\u0103 este faptul c\u0103, spre deosebire de formatele analogice (vinil, caset\u0103, band\u0103 magnetic\u0103), putem realiza oric\u00e2te copii perfecte, la infinit, f\u0103r\u0103 nici cea mai mic\u0103 pierdere de calitate la copiere ( \u00een anumite condi\u021bii, despre care vom discuta cu alt\u0103 ocazie ). Capacit\u0103\u021bile de stocare au devenit din ce \u00een ce mai mari \u0219i accesibile a\u0219a c\u0103 putem pune \u00een ziua de azi o colec\u021bie de 4,000 de albume la calitate CD pe un singur HDD (s\u0103 ne amintim de perioada \u00een care aveam un 286 cu harddisk de 40 MB – cum ar fi fost atunci s\u0103 ai la dispozi\u021bie unul de 1.5 TB ? )<\/p>\n Pe de alt\u0103 parte, dac\u0103 discut\u0103m despre dezavantaje (altele dec\u00e2t strict cele legate de calitatea audi\u021biei) avem dou\u0103 probleme. \u00cen cazul fi\u0219ierelor audio nu mai avem \u00een m\u00een\u0103 acele coper\u021bi imprimate, de mari dimensiuni \u00een cazul vinilurilor. Putem vedea ilustra\u021biile pe un monitor dar cei care s-au obi\u0219nuit s\u0103 \u021bin\u0103 o copert\u0103 \u00een m\u00e2n\u0103 se adapteaz\u0103 mai greu la aceast\u0103 schimbare. Mai mult, pentru mul\u021bi utilizatori de vinil, tabietul c\u0103ut\u0103rii discului prin colec\u021bie sau al \u00eentoarcerii discului la fiecare 20 de minute este o pl\u0103cere \u00een sine. A doua problem\u0103 este faptul c\u0103, spre deosebire de un obiect fizic, un fi\u0219ier audio nu mai are absolut nici un fel de valoare de rev\u00e2nzare din momentul \u00een care \u00eel achizi\u021bionezi iar pre\u021bul de achizi\u021bie este comparabil cu pre\u021bul unui CD-Audio sau SACD (\u00een mod uzual, vinilurile sunt mai scumpe). \u00cen schimb, un fi\u0219ier nu se poate uza.<\/p>\n <\/p>\n Legat de avantaje \u0219i dezavantaje \u00een ceea ce prive\u0219te strict calitatea red\u0103rii, este de discutat. \u00cen cazul CD-urilor sau SACD-urilor treaba este destul de simpl\u0103 – ai playerul, pui discul, c\u00e2nt\u0103. Mare lucru nu po\u021bi face \u00een plus \u00eenafar\u0103 de achizi\u021biona un player de calitate superioar\u0103 sau de a folosi un convertor digital-analog separat (DAC<\/a>), \u00een acest caz playerul fiind folosit doar pentru citirea informa\u021biei digitale de pe disc. C\u00e2nd vorbim despre fi\u0219iere avem dou\u0103 categorii de utilizatori: cei care redau fi\u0219ierele dintr-un PC \u0219i folosesc un DAC<\/a> pentru decodare \u0219i cei care utilizeaz\u0103 echipamente speciale pentru redarea fi\u0219ierelor (stocate \u00een re\u021bea sau chiar \u00een acele echipamente) streamere, mediaplayere, servere audio). Utilizarea unui asemenea echipament este extrem de simpl\u0103, \u00een schimb, redarea direct din PC introduce multe variabile \u0219i necesit\u0103 mai mult\u0103 munc\u0103 \u0219i pricepere pentru a ajunge la rezultate mul\u021bumitoare.<\/p>\n <\/p>\n Sunt dou\u0103 aspecte de care trebuie \u021binut cont c\u00eend vine vorba de un fi\u0219ier audio, \u0219i anume formatul de fi\u0219ier (containerul) \u0219i formatul audio (con\u021binutul efectiv).<\/p>\n <\/p>\n Formatul de fi\u0219ier <\/b>se refer\u0103 la faptul c\u0103 acela\u0219i material audio poate fi scris pe hard-disk sub mai multe forme. Informa\u021bia poate fi comprimat\u0103 sau necomprimat\u0103, iar, \u00een cazul \u00een care este comprimat\u0103, compresia poate fi f\u0103cut\u0103 cu pierderi sau f\u0103r\u0103 pierderi. De exemplu, fi\u0219ierele de tip WAV con\u021bin informa\u021bia audio necomprimat\u0103. Nu sunt folosite prea des \u00een practic\u0103 din dou\u0103 motive: ocup\u0103 prea mult spa\u021biu pe disc \u0219i nu pot con\u021bine informa\u021bii de tip metadata care s\u0103 ajute un player s\u0103 afi\u0219eze interpretul, numele albumului, numele piese, etc …<\/p>\n <\/p>\n Dac\u0103 discut\u0103m despre compresie, ea trebuie privit\u0103 asemeni unei opera\u021bii de arhivare (gen zip sau rar) dar o arhivare optimizat\u0103 pentru fi\u0219iere care con\u021bin material audio. \u00cen mare, sunt dou\u0103 tipuri de compresie – cu pierderi (lossy<\/i>) \u0219i f\u0103r\u0103 pierderi (loseless<\/i>).<\/p>\n <\/p>\n Compresia f\u0103r\u0103 pierderi (loseless<\/i><\/b>) con\u021bine materialul audio nealterat dar a\u0219ezat astfel \u00eenc\u00e2t s\u0103 ocupe aproximativ de dou\u0103 ori mai pu\u021bin spa\u021biu pe disc (\u0219i implicit s\u0103 poat\u0103 fi transferat de dou\u0103 ori mai repede prin internet). Cel mai cunoscut encoder de acest tip, devenit standard \u00een ultimii ani, este FLAC (Free Loseless Audio Codec – https:\/\/xiph.org\/flac\/) iar fi\u0219ierele rezultate au extensia flac<\/i> . Un alt encoder loseless care a cunoscut o oarecare popularitate \u00een urm\u0103 cu mai mult\u0103 vreme este Monkey’s Audio iar fi\u0219ierele rezultate au extensia ape<\/i> . Cum este posibil\u0103 scrierea informa\u021biei audio \u00eentr-un volum de dou\u0103 ori mai mic\u0103 f\u0103r\u0103 s\u0103 se piard\u0103 nici cele mai mici detalii ? \u00cen definitiv este vorba despre matematic\u0103. Sunt mai multe astfel de tehnici numerice folosite, toate av\u00eend ca scop o compactare c\u00e2t mai bun\u0103 f\u0103r\u0103 ca materialul original s\u0103 fie trunchiat ( http:\/\/www.monkeysaudio.com\/theory.html ). Trebuie men\u021bionat c\u0103 aceste encodere loseless au set\u0103ri de calitate dar aceste set\u0103ri se refer\u0103 strict la ob\u021binerea unui fi\u0219ier c\u00e2t mai compact cu pre\u021bul utiliz\u0103rii unor calcule mai complexe \u0219i, implicit, a necesit\u0103\u021bii unei puteri mai mari de procesare.<\/p>\n <\/p>\n Compresia cu pierderi (lossy<\/i><\/b>) a fost \u0219i a r\u0103mas extrem de popular\u0103 \u00een principal datorit\u0103 performan\u021belor excep\u021bionale ob\u021binute \u00een mic\u0219orarea fi\u0219ierelor. De exemplu, celebrul mp3 ( MPEG Audio Layer III ), primul format de fi\u0219ier audio comprimat a devenit un sinonim cu no\u021biunea de fi\u0219ier audio \u00een a doua parte a anilor ’90 deoarece un putea comprima un original la mai pu\u021bin de o zecime din dimensiunea lui ini\u021bial\u0103, cu o pierdere de calitate acceptabil\u0103. G\u00eendi\u021bi-v\u0103 la alternativa de a transfera 65 MB \u00een loc de 650 MB pentru \u00een perioada \u00een care conexiunile la internet erau dial-up cu viteze de download de ordinul a 40 kb\/s.<\/p>\n <\/p>\n Metodele matematice de compactare a unui fi\u0219ier audio f\u0103r\u0103 a altera con\u021binutul originalului \u00ee\u0219i ating limitele produc\u00e2nd rate de compresie de circa 50%. Pentru a m\u0103ri eficien\u021ba compresiei, este nevoie s\u0103 se renun\u021be la buc\u0103\u021bele din materialul original, p\u0103r\u021bi considerate fie inaudibile, fie nesemnificative. Pentru ca acest lucru s\u0103 se poat\u0103 petrece f\u0103r\u0103 rezultate nepl\u0103cute \u00een momentul audi\u021biei, s-a apelat la psihoacustic\u0103. Fundamentul \u0219tiin\u021bific pe care se bazeaz\u0103 mp3 a \u00eenceput s\u0103 fie dezvoltat\u0103 spre finele anilor ’70 la universitatea Erlangen-Nurenberg. Profesorul Dieter Seitzer \u00eencerca s\u0103 g\u0103sesc\u0103 o metod\u0103 c\u00e2t mai eficient\u0103 de a transmite sunet prin linia telefonic\u0103 iar cercet\u0103rile sale au fost dezvoltate de un student, Karlheinz Brandenburg, care a f\u0103cut din compresia audio o tez\u0103 de doctorat. Un grup de 15 cercet\u0103tori \u0219i-au petrecut urm\u0103torii 20 de ani \u00eencerc\u00e2nd s\u0103 rezolve problema lui Seitzer. Ideile erau curajoase dar tehnica de calcul pe care o aveau la dispozi\u021bie era mult prea slab\u0103.<\/p>\n <\/p>\n Psihoacustica studiaz\u0103 modul \u00een care creierul uman percepe sunetele \u0219i le interpreteaz\u0103. De exemplu, efectul Haas spune c\u0103, dac\u0103 dou\u0103 sunete identice ajung la ureche din dou\u0103 direc\u021bii diferite la un interval de timp foarte scurt, noi le auzim ca pe un singur sunet provenit din prima direc\u021bie care a fost perceput\u0103. Din acest motiv cel de-al doilea sunet poate fi dispensabil. Urechea uman\u0103 percepe o gam\u0103 limitat\u0103 de frecven\u021be, \u00een mod conven\u021bional fiind considerat ca spectru audio intervalul dintre 20 Hz \u0219i 20,000 Hz. Realitatea este c\u0103 pu\u021bini dintre noi aud \u00eentregul spectru sonor, odat\u0103 cu \u00eenaintarea \u00een v\u00eerst\u0103 acuitatea auditiv\u0103 este limitat\u0103 la circa 16 \u2013 17 kHz, astfel codecul poate t\u0103ia frecven\u021bele superioare. Mai mult, auzul nu este liniar \u00een raport cu frecven\u021ba sunetului, urechea fiind mult mai sensibil\u0103 la frecven\u021bele medii (zona vocilor umane) dec\u00e2t la joasele extreme sau \u00eenaltele extreme, a\u0219a c\u0103 se poate renun\u021ba \u0219i la acestea. Cercet\u0103rile au condus la criterii din ce \u00een ce mai complexe \u0219i rafinate conform c\u0103rora informa\u021bia sonor\u0103 s\u0103 poat\u0103 fi \u00eemp\u0103r\u021bit\u0103 \u00een esen\u021bial\u0103<\/i> \u0219i dispensabil\u0103<\/i>. Prin 1991, tehnica de calcul a devenit suficient de performant\u0103 astfel \u00eenc\u00e2t cercet\u0103rile s\u0103 poat\u0103 avea o aplicabilitate concret\u0103 \u00een lumea real\u0103. \u00cencep\u00eend din 1987\u00a0 s-a implicat institutul de cercet\u0103ri Fraunhofer iar procesul de standardizare demarat s-a finalizat prin acceptarea mp3 ca un standard pentru compresie audio (ISO-MPEG-1 Audio Layer 3, mai exact). Lucrurile au explodat abia dup\u0103 ce amatorii au descoperit c\u0103 aceast\u0103 tehnologie poate fi utilizat\u0103 \u00een distribuirea muzicii prin internet. \u00cen 1997 a ap\u0103rut site-ul mp3.com<\/i>, un loc de unde se putea desc\u0103rca muzic\u0103 \u00een mod gratuit \u0219i urmarea a fost c\u0103, \u00een scurt timp, termenul \u201cmp3<\/i>\u201d a dep\u0103\u0219it \u201csex<\/i>\u201d \u00een topul celor mai c\u0103utate cuvinte cheie pe internet.<\/p>\n <\/p>\n Renun\u021barea la diverse p\u0103r\u021bi din materialul audio care urmeaz\u0103 a fi comprimat se face \u00een func\u021bie de gradul de compresie dorit de utilizator (acea setare de \u201cbitrate<\/i>\u201d) – cu c\u00e2t mai mic , cu at\u00e2t se taie mai agresiv din materialul original (set\u0103rile sub 128 kb\/s sunt considerate ca produc\u00e2nd o calitate slab\u0103, iar peste 192 kb\/s una bun\u0103). Bine\u00een\u021beles c\u0103 encoderele ap\u0103rute au strategii diverse iar acest lucru face ca programe diferite s\u0103 duc\u0103 la rezultate diferite, chiar dac\u0103 vorbim despre acela\u0219i format (mp3) \u0219i chiar \u0219i despre acela\u0219i bitrate. Astfel avem utilizatori care prefer\u0103 un encoder \u00een dauna altuia ( lame, Fraunhofer, BladeEnc, GoGo, Xing, etc. ), toate produc\u00eend acela\u0219i format de fi\u0219ier, \u0219i anume mp3. Trebuie men\u021bionat c\u0103 al\u0103turi de mp3 mai exist\u0103 \u0219i al\u021bi algoritmi lossy, cum ar fi: AAC, OggVorbis, WMA sau chiar celebrul ATRAC folosit pentru MiniDisc ( da, celebrul MiniDisc SONY folosea un algoritm de compresie cu pierderi \u00a0).<\/p>\n <\/p>\n Toat\u0103 discu\u021bia de mai sus se refer\u0103 doar la container sau la forma \u00een care este stocat un material audio. S\u0103 zicem c\u0103 avem un material audio original de 500 Mb, necomprimat (scos de pe un CD Audio, de exemplu). Putem s\u0103-l l\u0103s\u0103m necomprimat \u00een format WAV (500 MB) sau s\u0103-l comprim\u0103m f\u0103r\u0103 pierderi la circa 50% din dimensiune cu ajutorul FLAC sau Ape (250 MB), sau putem s\u0103 apel\u0103m la un encoder lossy \u0219i s\u0103-l facem mp3 \/ 128 kbit\/s (60 MB). \u00cen principiu, fi\u0219ierele loseless se aud identic iar cele lossy din ce \u00een ce mai prost \u00een func\u021bie de algoritm \u0219i de bitrate<\/i>-ul ales pentru compresie. Ceea ce este important de \u00een\u021beles este c\u0103, indiferent de forma de fi\u0219ier \u00een care se afl\u0103, discut\u0103m despre acela\u0219i tip de material sonor, cu aceea\u0219i origine (originalul copiat de pe CD-ul Audio).<\/p>\n <\/p>\n <\/p>\n Formatul audio <\/b>depinde de modul \u00een care s-a f\u0103cut conversia din analogic \u00een digital. La ora actual\u0103 sunt dou\u0103 formate cu care se lucreaz\u0103 \u00een audio: PCM \u0219i DSD. Ambele fac \u00een esen\u021b\u0103 acela\u0219i lucru, aproximeaz\u0103 forma de und\u0103 analogic\u0103 \u0219i o convertesc \u00een format digital, dar modul \u00een care fac acest lucru este total diferit (adic\u0103 DSD nu este un PCM mai bun ci este cu totul altceva)<\/p>\n <\/p>\n PCM<\/b> (Pulse-code Modulation) este celebru fiindc\u0103 se afl\u0103 \u00een spatele CD-ului Audio, cel mai r\u0103sp\u00eendit format digital la ora actual\u0103. Pe scurt, PCM folose\u0219te intervale de timp egale la care cite\u0219te valoarea amplitudinii semnalului audio, ca pe o func\u021bie f(timp) = amplitudine<\/i>. Cu c\u00e2t intervalele de timp sunt mai mici sau fine\u021bea citirii amplitudinii este mai mare, cu at\u00eet unda original\u0103 va fi mai fidel reprezentat\u0103 \u0219i ref\u0103cut\u0103 la redare, dar \u0219i dimensiunea fi\u0219ierului rezultat va fi mai mare. \u00cen cazul CD-ului Audio a fost nevoie ca aceste valori s\u0103 fie alese astfel \u00eenc\u00e2t materialul care putea fi pus pe un CD s\u0103 aibe o dimensiune acceptabil\u0103, \u0219i anume de aproximativ 75 de minute. \u00cen acest mod s-a ajuns la alegerea unei scale de 16 bit pentru amplitudine ( 2 la puterea a 16-a – se pot stoca valori \u00eentre 0 \u0219i 65,536 ) \u0219i a unei frecven\u021be de e\u0219antionare de 44.1 kHz (adic\u0103 \u00eentr-o secund\u0103 se fac 44,100 de citiri ale amplitudinii). Pentru a putea \u00eencadra semnalul audio pe scala amplitudinii de 16 bit a fost nevoie s\u0103 se introduc\u0103 o limit\u0103 superioar\u0103 a frecven\u021bei audio, stabilit\u0103 la 22.05 kHz conform condi\u021bei pus\u0103 de teorema Nyquist ( pentru a reu\u0219i determinarea precis\u0103 a materialului audio, avem nevoie de un sampling-rate de dou\u0103 ori mai mare dec\u00e2t valoarea maxim\u0103 a frecven\u021bei din original ), orice sunet aflat peste aceast\u0103 limit\u0103 fiind t\u0103iat de un filtru amplasat \u00eenainte de conversia analog-digital\u0103.<\/p>\n Dac\u0103 alegem la digitizare o rat\u0103 de e\u0219antionare mai mare ( citiri mai dese ) \u0219i o scal\u0103 mai mare de valori pentru amplitudine ( citiri mai fine ) ob\u021binem o rezolu\u021bie superioar\u0103 ( comparativ cu CD-Audio, considerat standardul de calitate \u00een digital ). De exemplu HiRes 24\/96<\/i> \u00eenseamn\u0103 o scal\u0103 de 24 bit ( 2 la a 24-a sau valori de la 0 la 16,777,215 ) la 96 kHz ( 96,000 de citiri pe secund\u0103 ) iar 24\/192 \u00eenseamn\u0103 tot o reprezentare a amplitudinii semnalului \u00een 24 bit dar cu de dou\u0103 ori mai multe citiri pe secund\u0103 ( 192,000 ). Aceast\u0103 cre\u0219tere a rezolu\u021biei aduce dup\u0103 sine o cre\u0219tere direct propor\u021bional\u0103 a dimensiunii fi\u0219ierelor rezultate, \u00een mod uzual fiind stocate \u00een format FLAC – dac\u0103 un fi\u0219ier 16\/44 are o dimensiune fizic\u0103, acela\u0219i material \u00eenregistrat \u00een 24\/96 va fi de trei ori mai mare. \u00cenafar\u0103 de cre\u0219terea fine\u021bei aproxim\u0103rilor, HiRes a adus dup\u0103 sine \u0219i cre\u0219terea frecven\u021belor audio maxime care pot fi prezente pe o \u00eenregistrare, acestea merg\u00e2nd mult \u00eenafara spectrului pe care-l poate auzi urechea uman\u0103, \u00een domeniul ultrasunetelor ( 48,000 Hz pentru 24\/96 ). Fi\u0219ierele PCM 24\/96 au fost devenit\u00a0 standard pentru \u00eenalta rezolu\u021bie \u00een stereo odat\u0103 cu apari\u021bia DVD-Audio dar continu\u0103 s\u0103 fie populare \u00een ciuda dispari\u021biei acestui mediu fizic.<\/p>\n <\/p>\n <\/p>\n <\/p>\n DSD<\/b> (Direct Stream Digital) a fost dezvoltat pentru a fi folosit pe SACD-ul dezvoltat de SONY \u00een 2000 (Super-Audio CD), este HiRes<\/i> prin defini\u021bie \u0219i se bazeaz\u0103 pe o filosofie total diferit\u0103 fa\u021b\u0103 de PCM. Pe scurt, DSD folose\u0219te doar un singur bit pentru amplitudinea semnalului ( 0 sau 1 ) dar \u00eenregistreaz\u0103 varia\u021biile acestuia cu o rat\u0103 de 2.8224 MHz ( 2,822,400 de citiri pe secund\u0103 ). Foarte grosier vorbind, putem face o analogie cu o pedal\u0103 de accelera\u021bie a unui autovehicul. S\u0103 zicem c\u0103 PCM are o pedal\u0103 cu o curs\u0103 foarte lung\u0103 pe care putem ap\u0103sa mai pu\u021bin sau mai mult, \u00een trepte, \u00een timp ce DSD are o pedal\u0103 extrem de scurt\u0103 cu care d\u0103m \u0219pri\u021buri mai rare sau mai dese \u00een func\u021bie de c\u00e2t de repede vrem s\u0103 mergem.<\/p>\n <\/p>\n Din motivele expuse mai sus, o compara\u021bie direct\u0103 \u00eentre DSD \u0219i PCM se poate face doar subiectiv, prin audi\u021bia rezultatului. Nefiind compatibile, nu se poate face o conversie “curat\u0103” din PCM \u00een DSD sau invers \u0219i se folosesc tehnici care implic\u0103 mici pierderi de informa\u021bie \u00een cazul \u00een care se face o conversie. Fi\u0219ierele DSD sunt \u00een formatul DSF (stereo) sau DFF (multicanal) \u0219i pot fi redate de anumite playere software pe PC-uri.<\/p>\n <\/p>\n Pentru a putea asculta fi\u0219ierele avem nevoie de o surs\u0103 de redare a lor (care s\u0103 permit\u0103 selectarea \u0219i rularea unei anumite melodii) \u0219i de un echipament care s\u0103 decodeze semnalul digital \u0219i s\u0103-l transforme \u00een semnal audio analogic, care poate fi amplificat \u0219i livrat unui traductor (boxe, c\u0103\u0219ti).<\/p>\n <\/p>\n Mul\u021bi entuzia\u0219ti nu sunt interesa\u021bi dec\u00e2t de func\u021bionalitate \u0219i utilizeaz\u0103 PC-uri banale pentru a reda fi\u0219ierele. \u00cen cazul acesta este suficient s\u0103 rulezi un software de genul foobar2000, Amarok, Rhythmbox, sau Amarra \u0219i s\u0103 conectezi PC-ul la sistemul audio fie direct prin interfa\u021ba sa audio, fie prin intermediul unui DAC<\/a> extern.<\/p>\n Merg\u00eend mai departe, cei care nu doresc un PC ur\u00eet \u0219i zgomotos \u00een sufragerie au posibilitatea de a folosi un HTPC, un PC miniaturizat, mult mai pu\u021bin zgomotos (unele solu\u021bii sunt fanless), controlat de pe tablet\u0103 sau smartphone \u0219i conectat la sistemul audio fie direct, fie prin intermediul unui DAC<\/a> extern.<\/p>\n Urm\u0103torul pas este achizi\u021bionarea unui echipament special dedicat rul\u0103rii fi\u0219ierelor audio, un a\u0219a-numit streamer care este conectat la re\u021beaua local\u0103 \u0219i legat la sistemul audio tot fie direct, fie prin intermediul unui DAC<\/a>.<\/p>\n <\/p>\n Exist\u0103 \u0219i echipamente de tip all-in-one, care con\u021bin at\u00eet partea de extragere a informa\u021biilor de pe CD-urile proprii, partea de stocare local\u0103 pe hard-diskuri, redarea fi\u0219ierelor \u0219i decodarea digital-analogic\u0103.<\/p>\n <\/p>\n USB a devenit metoda preferat\u0103 pentru a conecta un DAC<\/a> la un computer (indiferent dac\u0103 e vorba de Windows, Mac sau Linux). Exist\u0103 solu\u021bii performante pentru asta indiferent dac\u0103 discut\u0103m de DAC-uri<\/a> din zona ieftin\u0103 cum ar fi produsele FiiO<\/a>, Audioquest Dragonfly<\/a>, Meridian Director<\/a><\/i> sau discut\u0103m despre produse hi-end cum ar fi M2Tech Vaughan<\/i><\/a> sau Chord Electronics QBD76 HDSD<\/a>.<\/i><\/p>\n Streamerele dedicate ( sau network playere ) sunt o solu\u021bie elegant\u0103. \u0218i \u00een cazul lor putem discuta despre o gam\u0103 larg\u0103 de echipamente, de la cele mai accesibile ( Cabasse Stream Source<\/em><\/a>,\u00a0Pioneer N-30<\/a>, Pioneer N-50 <\/a><\/i>) la cele mai exclusiviste ( Chord Electronics DSX-1000 <\/i><\/a>sau Meridian Media Core 200<\/a>\u00a0<\/i>).<\/p>\n \u00cen concluzie, se poate afirma c\u0103 pre\u021burile sc\u0103zute \u0219i tehnologia \u00eentr-un progres continuu au f\u0103cut ca op\u021biunea de a asculta muzic\u0103 din fi\u0219iere audio s\u0103 fie nu doar o solu\u021bie comod\u0103 c\u00e2t \u0219i una extrem de performant\u0103.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" Fi\u0219ierele audio au \u00eenceput s\u0103 fie utilizate de publicul larg la mijlocul anilor ’90. Acest mod de…\n","protected":false},"author":1,"featured_media":8273,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"csco_singular_sidebar":"","csco_page_header_type":"","csco_appearance_grid":"","csco_page_load_nextpost":"","csco_post_video_location":[],"csco_post_video_location_hash":"","csco_post_video_url":"","csco_post_video_bg_start_time":0,"csco_post_video_bg_end_time":0,"footnotes":""},"categories":[11],"tags":[466,465,469,468,470],"class_list":["post-8216","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","category-cum-aleg-ce-inseamna","tag-dac-uri","tag-fisiere-audio","tag-mp3","tag-pcm-vs-dsd","tag-streamer-e","cs-entry","cs-video-wrap"],"views":24852,"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.avstore.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/8216","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.avstore.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.avstore.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.avstore.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.avstore.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=8216"}],"version-history":[{"count":45,"href":"https:\/\/www.avstore.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/8216\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":8277,"href":"https:\/\/www.avstore.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/8216\/revisions\/8277"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.avstore.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media\/8273"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.avstore.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=8216"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.avstore.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=8216"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.avstore.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=8216"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}![\"DAC](\"http:\/\/blog.avstore.ro\/wp-content\/uploads\/2014\/02\/dac-chord-electronics-qbd76-hdsd.jpg\")
<\/a>![\"Sistem](\"http:\/\/blog.avstore.ro\/wp-content\/uploads\/2014\/02\/daphile1.jpg\")
<\/a>![\"Karlheinz](\"http:\/\/blog.avstore.ro\/wp-content\/uploads\/2014\/02\/KarlheinzBrandenburg1.jpg\")
<\/a>![\"DAC](\"http:\/\/blog.avstore.ro\/wp-content\/uploads\/2014\/02\/dac-audioquest-dragonfly-v-1-2.png\")
<\/a>![\"PCM](\"http:\/\/blog.avstore.ro\/wp-content\/uploads\/2014\/02\/PCM_DSDgraph.gif\")
<\/a>![\"Streamer](\"http:\/\/blog.avstore.ro\/wp-content\/uploads\/2014\/02\/dac-cabasse-stream-source.jpg\")
<\/a>![\"Streamer](\"http:\/\/blog.avstore.ro\/wp-content\/uploads\/2014\/02\/dac-chord-electronics-dsx-10002.png\")
<\/a>