![\"\"](\"https:\/\/www.avstore.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2026\/08\/Picture2-2.jpg\")
<\/figure>\n<\/div>\n\n\nPovestea acestui al doilea film, mai pu\u021bin cunoscut, este foarte interesant\u0103 \u0219i are mare leg\u0103tur\u0103 cu \u201e1492: Conquest of Paradise\u201d. Cum spuneam, era presiune mare s\u0103 se lanseze un film cu Columb \u00een 1992. Produc\u0103torii Alexander \u0219i Ilya Salkind, cunoscu\u021bi pentru filmele \u201eSuperman\u201d, lucrau deja din 1987 la propriul proiect Columb, acesta devenind ulterior \u201eChristopher Columbus: The Discovery\u201d. Ei anun\u021baser\u0103 public filmul \u00eenc\u0103 din 1989 \u0219i \u00ee\u0219i propuneau lansarea chiar pe 12 octombrie 1992, exact \u00een jurul anivers\u0103rii de 500 de ani.<\/p>\n\n\n\n
Aici intervine partea interesant\u0103, Ridley Scott, regizorul \u201e1492\u201d, fusese ini\u021bial abordat chiar de Salkind pentru a regiza filmul lor. \u00cens\u0103 negocierile nu au mers, \u00een special pentru c\u0103 nu se \u00een\u021belegeau asupra tonului filmului. Scott a p\u0103r\u0103sit masa de discu\u021bii \u0219i s-a decis s\u0103 creeze propriul s\u0103u film despre Columb, cel ce avea s\u0103 devin\u0103 \u201e1492: Conquest of Paradise\u201d, pornind de la scenariul Roselynei Bosch, al\u0103turi de produc\u0103torul Alain Goldman.<\/p>\n\n\n\n
Salkind nu a privit deloc relaxat situa\u021bia, a dat \u00een judecat\u0103 echipa lui Ridley Scott, sus\u021bin\u00e2nd c\u0103 acesta \u00ee\u0219i \u00eensu\u0219ise idei \u0219i materiale la care avusese acces \u00een perioada c\u00e2nd fusese discutat proiectul ini\u021bial. Ac\u021biunea judec\u0103toreasc\u0103 a fost, \u00een cele din urm\u0103, abandonat\u0103, \u00eens\u0103 r\u0103m\u00e2ne complet interesant cum dou\u0103 produc\u021bii despre Columb au fost lansate \u00een acela\u0219i an, chestiune despre care, repet, habar nu aveam p\u00e2n\u0103 ast\u0103zi.<\/p>\n\n\n\n
De fapt, de aceea 1492: Conquest of Paradise se nume\u0219te a\u0219a, pentru c\u0103 ini\u021bial proiectul lui Ridley Scott se chema la fel ca \u0219i cel\u0103lalt, \u201eChristopher Columbus\u201d, chestiune ce ar fi putut fi atacat\u0103 u\u0219or \u00een instan\u021b\u0103. Numele mai complex a fost ales tocmai pentru a elimina orice confuzie.<\/p>\n\n\n\n
De asemenea, este interesant c\u0103 primul ap\u0103rut \u00een cinematografe a fost Christopher Columbus: The Discovery, pe 21 august 1992, pe c\u00e2nd 1492 a venit pe 9 octombrie. Cu toate c\u0103 The Discovery a fost primul \u0219i cu toate c\u0103 \u00een distribu\u021bie avea actori fabulo\u0219i: Marlon Brando, Tom Selleck, Rachel Ward, Benicio Del Toro \u0219i Catherine Zeta-Jones, acesta nu a avut succes \u0219i, deja la c\u00e2teva luni de la lansarea \u00een cinematografe, a fost considerat un e\u0219ec de zile mari.<\/p>\n\n\n
![\"\"](\"https:\/\/www.avstore.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2026\/08\/Picture3-2.jpg\")
<\/figure>\n<\/div>\n\n\nRevenind la \u00eenceputurile filmului nostru, 1492: Conquest of Paradise, acestea pornesc, surprinz\u0103tor, nu cu Ridley Scott \u0219i nici \u00eentr-un mare studio de film, ci cu jurnalista francez\u0103 Roselyne Bosch. \u00cen 1987, Roselyne lucra pentru revista \u201eLe Point\u201d \u0219i ajunsese \u00een Spania pentru a documenta un articol despre felul \u00een care \u021bara se preg\u0103tea pentru aniversarea a 500 de ani de la prima c\u0103l\u0103torie a lui Cristofor Columb.<\/p>\n\n\n\n
Era, \u00een esen\u021b\u0103, un subiect mult mai u\u0219or dec\u00e2t reportajele pe care le realizase p\u00e2n\u0103 atunci, Roselyne scriind inclusiv despre traficul de copii din Sri Lanka sau despre inunda\u021biile din Bangladesh, \u00eens\u0103 ceea ce trebuia s\u0103 fie un simplu articol avea s\u0103 se transforme \u00eentr-o adev\u0103rat\u0103 obsesie. A \u00eenceput s\u0103 citeasc\u0103 tot ce putea g\u0103si despre Columb, apoi a mers mult mai departe, cercet\u00e2nd arhivele din Sevilla \u0219i trec\u00e2nd prin mii de documente istorice. Timp de aproximativ doi ani a continuat aceast\u0103 documentare, \u00eencerc\u00e2nd s\u0103 descopere omul ascuns \u00een spatele celor dou\u0103 imagini extreme care \u00eencepuser\u0103 deja s\u0103 \u00eel defineasc\u0103 pe Columb: eroul romantic care descoperise o lume nou\u0103 \u0219i, la polul opus, cuceritorul responsabil pentru tragediile care aveau s\u0103 urmeze. Roselyne considera c\u0103 adev\u0103rul era undeva \u00eentre aceste dou\u0103 extreme, iar tocmai aceast\u0103 idee avea s\u0103 devin\u0103 fundamentul personajului prezentat \u00een filmul nostru.<\/p>\n\n\n\n
Din cercet\u0103rile sale a \u00eenceput s\u0103 prind\u0103 form\u0103, spre sf\u00e2r\u0219itul anilor \u201980, primul ei scenariu de lungmetraj. Roselyne a reu\u0219it apoi s\u0103 \u00eel atrag\u0103 \u00een proiect pe produc\u0103torul francez Alain Goldman, iar cei doi au ajuns cu scenariul la Ridley Scott, moment \u00een care ceea ce pornise de la un articol de revist\u0103 \u00eencepea s\u0103 se transforme \u00eentr-o produc\u021bie cinematografic\u0103 uria\u0219\u0103.<\/p>\n\n\n\n
Trebuie \u00eens\u0103 s\u0103 spun aceasta: chiar dac\u0103 Roselyne Bosch petrecuse ani \u00eentregi document\u00e2nd subiectul, nu \u00eensemna c\u0103 1492 urma s\u0103 fie un documentar istoric. Sursele din perioada produc\u021biei descriau scenariul drept amplu cercetat \u0219i informat istoric, dar realizatorii precizau, \u00een acela\u0219i timp, c\u0103 filmul nu pretindea s\u0103 fie complet exact din punct de vedere istoric. \u00cen fond, Roselyne nu \u00eencerca doar s\u0103 reconstruiasc\u0103 ni\u0219te evenimente petrecute cu cinci secole \u00eenainte, ci dorea s\u0103 portretizeze un personaj despre care, \u00een mod paradoxal, \u0219tim mult mai pu\u021bin dec\u00e2t am putea crede.<\/p>\n\n\n\n
Pe mai departe, Roselyne Bosch r\u0103m\u00e2ne \u00een proiect, scrie scenariul pentru 1492 \u0219i joac\u0103 un rol important \u00een realizarea filmului. Pe l\u00e2ng\u0103 scenarist\u0103, devine \u0219i coproduc\u0103toare. \u00ce\u021bi las mai jos o fotografie cu Roselyne:<\/p>\n\n\n\n A\u0219a cum spuneam \u0219i mai sus, dup\u0103 ce scenariul \u00eencepe s\u0103 capete form\u0103, Roselyne Bosch reu\u0219e\u0219te s\u0103 \u00eel atrag\u0103 \u00een proiect pe produc\u0103torul francez Alain Goldman, cel care \u00eei ofer\u0103 practic posibilitatea de a-l dezvolta mai departe pentru cinema. \u00cempreun\u0103 ajung cu textul la Ridley Scott, care \u00een acel moment se preg\u0103tea s\u0103 filmeze \u201eThelma & Louise\u201d.<\/p>\n\n\n\n Studiourile \u0219i poten\u021bialii investitori priveau \u00eenc\u0103 proiectul cu destul scepticism, consider\u00e2nd povestea lui Columb prea apropiat\u0103 de o lec\u021bie de istorie pentru a justifica o produc\u021bie at\u00e2t de costisitoare, \u00eens\u0103 Scott vede \u00een scenariul lui Roselyne exact ceea ce \u00eel interesa: nu legenda lui Cristofor Columb, ci omul, personajul din spatele ei.<\/p>\n\n\n\n Roselyne privise \u0219i ea povestea mai degrab\u0103 ca pe un studiu de personaj dec\u00e2t ca pe o simpl\u0103 aventur\u0103 maritim\u0103, iar aceast\u0103 direc\u021bie avea s\u0103 devin\u0103 nucleul creativ al filmului. Columb nu trebuia s\u0103 fie nici eroul suprem, a\u0219a cum fusese portretizat \u00een manualele de istorie, nici monstrul absolut al unei interpret\u0103ri moderne, ci un fel de anti-erou, un om extraordinar \u0219i profund imperfect, \u00eempins \u00eenainte de ambi\u021bie, credin\u021b\u0103, obsesie \u0219i o convingere aproape imposibil de zdruncinat c\u0103 lumea pe care o vedea el exista cu adev\u0103rat.<\/p>\n\n\n\n Pentru Scott, proiectul era, \u00een acela\u0219i timp, aproape ideal din punct de vedere vizual. Nu prea existau al\u021bi regizori mai potrivi\u021bi dec\u00e2t Ridley pentru a transforma sf\u00e2r\u0219itul secolului al XV-lea \u00eentr-o lume palpabil\u0103, cu palate \u00eentunecate, foc, fum, cea\u021b\u0103, cor\u0103bii pierdute \u00een imensitatea oceanului \u0219i o lume nou\u0103 care trebuia s\u0103 par\u0103 literalmente nemaiv\u0103zut\u0103, nedescoperit\u0103.<\/p>\n\n\n\n Odat\u0103 cu intrarea lui Ridley Scott \u00een proiect \u0219i apropierea anivers\u0103rii de 500 de ani, finan\u021barea \u00eencepe, \u00een sf\u00e2r\u0219it, s\u0103 devin\u0103 posibil\u0103. Goldman avea s\u0103 recunoasc\u0103 faptul c\u0103 filmul nu fusese conceput ini\u021bial ca o produc\u021bie aniversar\u0103, \u00eens\u0103 apropierea anului 1992 devenise catalizatorul care \u00eei convingea pe investitori c\u0103 un asemenea proiect putea func\u021biona. Ceea ce pornise de la cercet\u0103rile unei jurnaliste franceze se transforma astfel \u00eentr-o coproduc\u021bie britanico-franco-spaniol\u0103 uria\u0219\u0103, cu un buget de aproximativ 45 de milioane de dolari, estim\u0103rile ulterioare duc\u00e2nd \u00eens\u0103 costul real c\u0103tre 50 de milioane sau chiar mai mult.<\/p>\n\n\n\n Ridley Scott s-a n\u0103scut \u00een 1937, \u00een South Shields, \u00een nord-estul Angliei, \u0219i a studiat arta \u0219i designul la West Hartlepool College of Art, apoi la Royal College of Art din Londra. A \u00eenceput \u00een televiziune, la BBC, unde a lucrat ca scenograf \u0219i apoi ca regizor, iar din anii \u201960 a intrat puternic \u00een lumea publicit\u0103\u021bii, experien\u021b\u0103 care avea s\u0103 \u00eei defineasc\u0103 pentru totdeauna extraordinara aten\u021bie pentru imagine, lumin\u0103 \u0219i compozi\u021bie. Debutul s\u0103u \u00een lungmetraj vine cu \u201eThe Duellists\u201d, \u00een 1977, urmat aproape imediat de dou\u0103 filme care \u00eel transform\u0103 \u00eentr-unul dintre cei mai importan\u021bi regizori ai genera\u021biei sale, \u201eAlien\u201d, \u00een 1979, \u0219i \u201eBlade Runner\u201d, \u00een 1982. P\u00e2n\u0103 c\u00e2nd ajunge la \u201e1492: Conquest of Paradise\u201d, Scott era deja un cineast cu o identitate vizual\u0103 imposibil de confundat \u0219i venea dup\u0103 succesul uria\u0219 al lui \u201eThelma & Louise\u201d, din 1991.<\/p>\n\n\n\n Merg mai departe cu poate cea mai picant\u0103 parte a acestui film: fascinantul G\u00e9rard Depardieu. Alegerea lui G\u00e9rard Depardieu pentru rolul lui Cristofor Columb pare ast\u0103zi at\u00e2t de fireasc\u0103, \u00eenc\u00e2t ai putea crede c\u0103 numele lui fusese scris pe prima pagin\u0103 a scenariului \u00eenc\u0103 de la \u00eenceput. \u00cen realitate, lucrurile au fost ceva mai diferite.<\/p>\n\n\n\n Roselyne Bosch avea s\u0103 spun\u0103 c\u0103, \u00een timp ce scria scenariul, nu avusese \u00een minte niciun actor anume, iar Alain Goldman nu avea nici el un r\u0103spuns clar la \u00eentrebarea cine ar putea transforma acest Columb at\u00e2t de contradictoriu \u00eentr-un personaj credibil. Ridley Scott avea \u00eens\u0103 s\u0103 sus\u021bin\u0103, \u00een timpul film\u0103rilor, c\u0103, din momentul \u00een care citise scenariul, v\u0103zuse chipul lui Depardieu \u00een personaj \u0219i c\u0103, pentru el, francezul fusese singurul actor cu adev\u0103rat potrivit.<\/p>\n\n\n\n Numai c\u0103 din camera de montaj a \u201eThelma & Louise\u201d vine o poveste care complic\u0103 serios aceast\u0103 versiune. Editorul Thom Noble \u00ee\u0219i amintea c\u0103, \u00een timp ce lucra la montaj, Ridley Scott preg\u0103tea deja 1492 \u0219i \u00eenc\u0103 oscila \u00eentre dou\u0103 nume: G\u00e9rard Depardieu \u0219i Michael Douglas, cu care tocmai lucrase la \u201eBlack Rain\u201d. Ezitarea devenise chiar o glum\u0103 a echipei: pe peretele camerei de montaj se afla un poster mare cu Douglas din \u201eBlack Rain\u201d, iar c\u00e2nd Depardieu p\u0103rea s\u0103 c\u00e2\u0219tige cursa, Noble \u0219i colegii s\u0103i \u00eei lipeau pur \u0219i simplu chipul francezului peste cel al lui Douglas; c\u00e2nd balan\u021ba se \u00eentorcea, \u00eel d\u0103deau jos. Deci, se pare c\u0103 alegerea nu fusese chiar at\u00e2t de instantanee pe c\u00e2t avea Scott s\u0103-\u0219i aminteasc\u0103 ulterior. Un lucru pare \u00eens\u0103 clar: pe m\u0103sur\u0103 ce proiectul avansa, Depardieu \u00eencepea s\u0103 par\u0103 din ce \u00een ce mai mult acel Columb de care avea nevoie acest film, de care aveam nevoie cu to\u021bii.<\/p>\n\n\n\n \u00cen decembrie 1991, chiar \u00eenainte de prima zi de filmare, G\u00e9rard povestea presei spaniole c\u0103 rolul \u00eei fusese propus cu aproximativ un an \u00eenainte, deci undeva spre finalul lui 1990, iar felul \u00een care vorbea deja despre Columb, un om condus de un impuls \u201eanimal, aventurier \u0219i romantic\u201d, arat\u0103 c\u00e2t de mult intrase \u00eentre timp \u00een personaj.<\/p>\n\n\n\n Mai exista \u00eens\u0103 o problem\u0103 serioas\u0103: engleza lui Depardieu. Scott era suficient de preocupat \u00eenc\u00e2t i-a cerut lui Thom Noble s\u0103 ia leg\u0103tura cu Peter Weir, care tocmai \u00eel regizase pe Depardieu \u00een \u201eGreen Card\u201d, pentru a afla cum se descurca realmente \u00een limba englez\u0103. Noble avea s\u0103 afle c\u0103 engleza lui G\u00e9rard nu era grozav\u0103, dar c\u0103 actorul \u00ee\u0219i \u00eenv\u0103\u021ba replicile \u0219i putea func\u021biona foarte bine dac\u0103 anumite cuvinte dificile erau adaptate pe platou.<\/p>\n\n\n\n Preg\u0103tirea a fost luat\u0103 \u00een serios, presa francez\u0103 relat\u00e2nd \u00een 1991 c\u0103 Depardieu urma s\u0103 petreac\u0103 mai multe s\u0103pt\u0103m\u00e2ni lucr\u00e2nd intensiv la englez\u0103, aproximativ \u0219ase ore pe zi, inclusiv cu \u00eenregistr\u0103ri prin care s\u0103 \u00ee\u0219i controleze accentul \u0219i ritmul frazelor.<\/p>\n\n\n\n \u00cen cele din urm\u0103, Michael Douglas a r\u0103mas pe peretele camerei de montaj, iar Depardieu a plecat spre Spania. \u0218i, privind retrospectiv, este u\u0219or de \u00een\u021beles de ce. Scott nu c\u0103uta un Columb elegant, ferchezuit \u0219i aristocratic, ci un om care s\u0103 par\u0103 c\u0103 ar putea convinge o echip\u0103 s\u0103 urce pe trei cor\u0103bii \u0219i s\u0103 plece spre ceva ce nimeni nu v\u0103zuse vreodat\u0103.<\/p>\n\n\n\n Fizicul masiv al lui Depardieu, chipul s\u0103u aproape sculptat brutal, energia, instinctul \u0219i acea prezen\u021b\u0103 imposibil de domesticit ofereau exact aceast\u0103 senza\u021bie. Fernando Rey avea s\u0103 \u00eel descrie superb drept un om parc\u0103 evadat dintr-un tablou de Bruegel \u0219i o for\u021b\u0103 a naturii, iar Scott spunea c\u0103 puterea chipului s\u0103u era extraordinar\u0103, dar c\u0103 adev\u0103rata lui for\u021b\u0103 venea din instinctul actoricesc.<\/p>\n\n\n\n G\u00e9rard Depardieu s-a n\u0103scut \u00een 1948, la Ch\u00e2teauroux, \u00een Fran\u021ba, \u0219i a devenit, \u00een anii \u201970 \u0219i \u201980, una dintre cele mai importante figuri ale cinematografiei franceze. Actor masiv, instinctiv, cu o prezen\u021b\u0103 fizic\u0103 imposibil de ignorat, Depardieu a construit o carier\u0103 extraordinar de variat\u0103, trec\u00e2nd cu aceea\u0219i naturale\u021be de la filme de autor la comedii, drame istorice \u0219i mari produc\u021bii interna\u021bionale. A lucrat cu regizori precum Fran\u00e7ois Truffaut, Bernardo Bertolucci, Andrzej Wajda sau Peter Weir, iar rolurile din \u201eThe Last Metro\u201d, \u201eJean de Florette\u201d, \u201eCyrano de Bergerac\u201d \u0219i \u201eGreen Card\u201d \u00eel transformaser\u0103 deja, p\u00e2n\u0103 la \u00eenceputul anilor \u201990, \u00eentr-un star european cu vizibilitate interna\u021bional\u0103. Pentru interpretarea lui Cyrano primise Premiul pentru cel mai bun actor la Cannes \u0219i o nominalizare la Oscar, iar c\u00e2nd Ridley Scott ajunge la el pentru 1492, Depardieu era \u00eentr-unul dintre cele mai puternice momente ale carierei sale.<\/p>\n\n\n\n Spre exemplu, pe platourile din Costa Rica, G\u00e9rard Depardieu nu era doar actorul principal din 1492, era aproape un fenomen \u00een sine. Un amplu reportaj realizat de \u201eLos Angeles Times\u201d chiar \u00een timpul film\u0103rilor \u00eel descrie exact \u00een aceast\u0103 direc\u021bie: un om masiv, impulsiv, cu pasiuni la fel de mari ca fizicul s\u0103u, pentru vin, m\u00e2ncare, r\u00e2s \u0219i, \u00een general, pentru via\u021b\u0103. Roselyne Bosch spunea c\u0103 tocmai aceast\u0103 poft\u0103 enorm\u0103 de a tr\u0103i era una dintre calit\u0103\u021bile care \u00eel f\u0103ceau at\u00e2t de fascinant pentru publicul european.<\/p>\n\n\n\n Una dintre cele mai interesante pove\u0219ti din timpul film\u0103rilor are loc \u00een hotelul \u00een care era cazat\u0103 echipa. Depardieu era convins c\u0103 administra\u021bia \u00eei umfla pre\u021burile, povestind furios cum o sticl\u0103 de vin care \u00eentr-o zi costa 2.000 de colones ajunsese a doua zi la 7.000, iar convorbirile telefonice \u00eei erau, \u00een opinia lui, taxate dublu. A\u0219a c\u0103 face exact ceea ce te-ai a\u0219tepta s\u0103 fac\u0103 G\u00e9rard Depardieu: se ceart\u0103 cu cei de la hotel, \u00ee\u0219i face bagajele \u0219i se mut\u0103 \u00eentr-o cas\u0103 \u00eenchiriat\u0103. Mai mult, \u00een fa\u021ba reporterului, reconstituie apoi conflictul cu recep\u021bionerul \u00eentr-un acces de furie aproape teatral, p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd \u00eentreaga poveste \u00eencepe s\u0103 par\u0103 ea \u00eens\u0103\u0219i o scen\u0103 dintr-un film.<\/p>\n\n\n\n \u00cens\u0103 furia lui Depardieu avea s\u0103 dureze foarte pu\u021bin. \u00cen aceea\u0219i sear\u0103 era din nou la barul hotelului, al\u0103turi de Michael Wincott \u0219i de membrii echipei, iar Ridley Scott observa cu uimire c\u0103 actorul petrecuse practic cele 17 s\u0103pt\u0103m\u00e2ni de produc\u021bie printre tehnicieni \u0219i colegi, nu retras \u00eentr-o bul\u0103 de superstar. Scott \u00eel descria ca av\u00e2nd practic zero ego pe platou \u0219i spunea c\u0103 nu mai v\u0103zuse un actor de talia lui petrec\u00e2nd at\u00e2t de mult timp printre colegii din echipa de produc\u021bie.<\/p>\n\n\n\n Depardieu \u00eensu\u0219i nu p\u0103rea s\u0103 \u00eencerce s\u0103 \u00ee\u0219i domesticeasc\u0103 prea tare personalitatea. Spunea deschis c\u0103 iube\u0219te carnea, vinul \u0219i \u021big\u0103rile Gitanes, glumind pe seama propriului corp \u0219i a perioadelor \u00een care trebuia s\u0103 sl\u0103beasc\u0103 pentru roluri. Iar felul \u00een care \u00eel privea pe Columb era la fel de instinctiv. Pentru el, personajul era un om \u201euman \u0219i vizionar\u201d, \u00eenc\u0103p\u0103\u021b\u00e2nat p\u00e2n\u0103 aproape de obsesie, un aventurier care credea cu o for\u021b\u0103 extraordinar\u0103 \u00een existen\u021ba unei lumi pe care ceilal\u021bi nu o puteau \u00eenc\u0103 vedea. Depardieu spunea ulterior c\u0103 tocmai aceast\u0103 \u00eenc\u0103p\u0103\u021b\u00e2nare \u00eel f\u0103cuse greu de abordat \u0219i c\u0103 apropierea de Columb \u00eei ceruse un efort actoricesc enorm. \u00centre cei doi exista \u00eens\u0103 \u0219i o paralel\u0103 personal\u0103 pe care actorul o recuno\u0219tea prudent: at\u00e2t Columb, c\u00e2t \u0219i el crescuser\u0103 cu ta\u021bi practic lipsi\u021bi de educa\u021bie \u0219i deveniser\u0103 ulterior, \u00een feluri complet diferite, oameni autodidac\u021bi.<\/p>\n\n\n\n Poate una dintre cele mai bizare situa\u021bii din castingul lui \u201e1492: Conquest of Paradise\u201d a fost cea a Reginei Isabella. Film\u0103rile principale au \u00eenceput pe 2 decembrie 1991, la C\u00e1ceres, \u00een Spania, iar \u00een acel moment produc\u021bia \u00eenc\u0103 nu avea o actri\u021b\u0103 definitiv\u0103 pentru unul dintre cele mai importante personaje ale filmului. Prima alegere cunoscut\u0103 a fost suedeza Lena Olin, c\u0103reia rolul i-a fost oferit, \u00eens\u0103 aceasta era deja angajat\u0103 \u00eentr-un alt proiect \u0219i a fost nevoit\u0103 s\u0103 refuze. Au urmat alte nume foarte mari, Glenn Close \u0219i Kathleen Turner fiind luate \u00een calcul, iar pentru o vreme lucrurile au p\u0103rut s\u0103 se a\u0219eze \u00een jurul Anjelicai Huston. Presa american\u0103 o prezenta deja drept foarte probabil\u0103 pentru rolul Isabellei, numai c\u0103 Anjelica s-a retras \u0219i ea. Abia atunci piesele puzzle-ului s-au a\u0219ezat \u00een jurul lui Sigourney Weaver. Cu alte cuvinte, \u00een timp ce Depardieu era deja \u00een Spania \u0219i Scott \u00eencepuse s\u0103 construiasc\u0103 lumea lui Columb, regina care trebuia s\u0103 \u00eei permit\u0103 acestuia s\u0103 plece spre Lumea Nou\u0103 \u00eenc\u0103 \u00ee\u0219i c\u0103uta chipul.<\/p>\n\n\n\n Alegerea lui Sigourney avea \u00eens\u0103 o frumuse\u021be aparte. Pentru Ridley Scott era o re\u00eent\u00e2lnire cu actri\u021ba care, cu mai bine de un deceniu \u00eenainte, devenise Ellen Ripley \u00een \u201eAlien\u201d, filmul care contribuise enorm la consacrarea am\u00e2ndurora. Acum nu mai avea \u00een fa\u021ba camerei ofi\u021berul unei nave pierdute \u00een spa\u021biu, ci Regina Castiliei. Sigourney venea deja cu o autoritate natural\u0103 \u0219i cu o prezen\u021b\u0103 foarte puternic\u0103, exact ceea ce \u00eei trebuia unei Isabella care nu trebuia s\u0103 par\u0103 doar o figur\u0103 decorativ\u0103 de curte, ci femeia \u00een fa\u021ba c\u0103reia Columb trebuia s\u0103 \u00ee\u0219i sus\u021bin\u0103 visul \u0219i de la care avea nevoie, \u00een ultim\u0103 instan\u021b\u0103, de puterea politic\u0103 pentru a-l valida pentru legendara sa expedi\u021bie.<\/p>\n\n\n\n \u00cen jurul celor doi, Scott a construit \u00eens\u0103 o distribu\u021bie care mie mi se pare fascinant\u0103 tocmai pentru c\u0103 nu arat\u0103 ca lista clasic\u0103 de actori a unei superproduc\u021bii hollywoodiene. Distribu\u021bia lui 1492 este profund interna\u021bional\u0103 \u0219i foarte european\u0103. Americanul Armand Assante devine S\u00e1nchez, omul politic al cur\u021bii \u0219i una dintre contraponderile lui Columb, \u00een timp ce Michael Wincott, cu vocea \u0219i fizionomia lui imposibil de confundat, \u00eel transform\u0103 pe Moxica \u00eentr-o prezen\u021b\u0103 aproape gotic\u0103, amenin\u021b\u0103toare de fiecare dat\u0103 c\u00e2nd intr\u0103 \u00een cadru. Moxica a fost unul dintre personajele pe care le-am adorat \u00een acest film, r\u0103m\u00e2n\u00e2ndu-mi pentru totdeauna \u00een minte.<\/p>\n\n\n\n Francezul Tch\u00e9ky Karyo \u00eel interpreteaz\u0103 pe Mart\u00edn Alonso Pinz\u00f3n, unul dintre oamenii esen\u021biali ai expedi\u021biei, iar extraordinarul Fernando Rey, una dintre marile figuri ale cinematografiei spaniole \u0219i europene, \u00eei d\u0103 greutate lui Marchena. \u00cen jurul lor apar \u00c1ngela Molina, Mark Margolis, Loren Dean, Frank Langella \u0219i alte chipuri venite din cinematografii \u0219i \u0219coli actorice\u0219ti foarte diferite.<\/p>\n\n\n\n Rezultatul este unul dintre lucrurile pe care le apreciez cel mai mult la 1492: chiar dac\u0103 avea amploarea \u0219i bugetul unei mari produc\u021bii interna\u021bionale, actorii din fa\u021ba camerei nu i-au dat direc\u021bia clasic\u0103 de superproduc\u021bie hollywoodian\u0103. Ba mai mult: trebuie s\u0103 remarc\u0103m c\u0103 cel mai important film despre descoperirea Americii nu a fost realizat de americani, ci de europeni.<\/p>\n\n\n\n Mergem mai departe la produc\u021bia acestui film. Film\u0103rile principale pentru 1492: Conquest of Paradise au \u00eenceput pe 2 decembrie 1991, la C\u00e1ceres, iar produc\u021bia avea s\u0103 petreac\u0103 aproximativ opt s\u0103pt\u0103m\u00e2ni \u00een Spania, c\u0103l\u0103torind \u00eentre C\u00e1ceres, Trujillo, Salamanca \u0219i Sevilla. Aici, Ridley Scott beneficiaz\u0103 de ceva ce nici cel mai mare buget de decoruri nu ar fi putut reproduce cu adev\u0103rat: istoria \u00eens\u0103\u0219i.<\/p>\n\n\n\n Echipei i s-a permis s\u0103 filmeze \u00een interiorul unor monumente extraordinare, unele vechi de secole, printre care Old Cathedral \u0219i Convent of San Esteban din Salamanca, Casa de Pilatos \u0219i Real Alc\u00e1zar din Sevilla, iar rezultatul este c\u0103 Spania veche din film nu pare un platou de filmare construit pentru camer\u0103, ci pur \u0219i simplu se simte natural\u0103, aievea. Mai jos, chiar scena filmat\u0103 \u00een Real Alc\u00e1zar din Sevilla:<\/p>\n\n\n\n \u00cen aceast\u0103 etap\u0103 devin fundamentali doi dintre cei mai importan\u021bi colaboratori ai lui Scott, directorul de imagine Adrian Biddle \u0219i production designer-ul Norris Spencer, cei care, \u00eempreun\u0103 cu regizorul, transform\u0103 aceste spa\u021bii istorice \u00een ni\u0219te platouri de filmare extrem de naturale. Biddle, care lucrase deja cu Scott la \u201eThelma & Louise\u201d, filmeaz\u0103 pe pelicul\u0103 Eastman, folosind camere \u0219i obiective Panavision, iar Spencer construie\u0219te \u00een jurul arhitecturii existente restul universului vizual al filmului.<\/p>\n\n\n\n Ridley Scott nu a fost interesat s\u0103 filmeze sf\u00e2r\u0219itul secolului al XV-lea \u00eentr-o form\u0103 imaculat\u0103, curat\u0103, perfect iluminat\u0103. Dimpotriv\u0103, \u00eenc\u0103perile sunt adesea \u00eentunecate, lumina p\u0103trunde filtrat\u0103 prin ferestre \u0219i arcade, focul \u0219i fumul ocup\u0103 permanent cadrul, costumele \u0219i oamenii umplu spa\u021biile, iar zidurile vechi cap\u0103t\u0103 greutate \u0219i textur\u0103. Este una dintre marile calit\u0103\u021bi vizuale ale filmului: istoria pare locuit\u0103. Palatele sunt impresionante, dar nu sterile, bisericile sunt monumentale, dar ap\u0103s\u0103toare, iar lumea european\u0103 din 1492 pare grea, \u00eentunecat\u0103 \u0219i plin\u0103 de reguli. Scott folose\u0219te practic Spania real\u0103 ca pe cel mai mare decor pe care l-ar fi putut avea la dispozi\u021bie, iar Biddle o lumineaz\u0103 nu pentru a ne ar\u0103ta c\u00e2t de frumoase sunt aceste monumente, ci pentru a ne face s\u0103 credem, m\u0103car pentru c\u00e2teva ore, c\u0103 oamenii din film chiar tr\u0103iesc \u00een ele.<\/p>\n\n\n\n Dup\u0103 aproape dou\u0103 luni petrecute printre catedralele, palatele \u0219i zidurile vechi ale Spaniei, la \u00eenceputul lui februarie 1992, produc\u021bia 1492: Conquest of Paradise schimb\u0103 complet continentul \u0219i se mut\u0103 pentru alte aproximativ opt s\u0103pt\u0103m\u00e2ni \u00een Costa Rica, av\u00e2nd baza \u00een zona plajei Jac\u00f3, pe coasta Pacificului. Aici, Ridley Scott nu mai avea la dispozi\u021bie istoria gata construit\u0103, a\u0219a cum o g\u0103sise la Salamanca sau Sevilla, ci trebuia practic s\u0103 \u00ee\u0219i ridice Lumea Nou\u0103 de la zero.<\/p>\n\n\n\n \u00cen diferite loca\u021bii din jurul Jac\u00f3 au fost construite nu mai pu\u021bin de zece decoruri majore, printre care trei sate indigene distincte, mina de aur \u0219i, cel mai spectaculos dintre toate, City of Isabel, replica satului La Isabela pe care Columb \u00eel \u00eentemeiase la Hispaniola \u00een timpul celei de-a doua c\u0103l\u0103torii. \u00ce\u021bi las mai jos o imagine chiar cu Jac\u00f3 Beach, a\u0219a cum arat\u0103 ea acum:<\/p>\n\n\n\n \u0218i, de asemenea, a\u0219a cum arat\u0103 \u00een film, adaptat\u0103 pentru a deveni \u201ep\u0103m\u00e2ntul\u201d lui Columb, \u00een celebra scen\u0103 \u00een care acesta acosteaz\u0103 \u0219i pune pentru prima dat\u0103 piciorul \u00een Lumea Nou\u0103:<\/p>\n\n\n\n Reportajele realizate chiar pe platou descriu decorul Isabel ridicat \u00eentr-o zon\u0103 defri\u0219at\u0103 a unei propriet\u0103\u021bi private din p\u0103dure, iar \u00een apropiere produc\u021bia construise, de asemenea, pontoane \u0219i amenaj\u0103ri pe coast\u0103, alte sate indigene \u0219i chiar casa spaniol\u0103 a Beatrixei. Practic, \u00een jurul unei mici localit\u0103\u021bi turistice din Costa Rica ap\u0103ruse pentru c\u00e2teva s\u0103pt\u0103m\u00e2ni o lume colonial\u0103 de la sf\u00e2r\u0219itul secolului al XV-lea.<\/p>\n\n\n\n Logistica era pe m\u0103sura ambi\u021biei. Cor\u0103biile folosite \u00een film, replici ale Ni\u00f1a, Pinta \u0219i Santa Mar\u00eda, ajunseser\u0103 p\u00e2n\u0103 pe coasta Pacificului, iar \u201eLos Angeles Times\u201d nota savuros c\u0103 acestea erau deplasate cu motoare diesel, nu doar cu vele. \u00cen zilele de filmare de pe plaj\u0103, Garda de Coast\u0103 din Costa Rica elibera orizontul de iahturi \u0219i vase de pescuit, iar surferii \u0219i turi\u0219tii erau direc\u021biona\u021bi spre alte plaje, astfel \u00eenc\u00e2t nimic modern s\u0103 nu tr\u0103deze iluzia anului 1492.<\/p>\n\n\n\n Pentru o singur\u0103 scen\u0103, Ridley Scott avea la dispozi\u021bie aproximativ 400 de figuran\u021bi costaricani, de\u0219i trebuia s\u0103 creeze impresia unei armate de circa 1.500 de oameni, a\u0219a c\u0103 filma aceea\u0219i mas\u0103 de figuran\u021bi din dou\u0103 direc\u021bii diferite \u0219i urma s\u0103 o multiplice prin montaj. Produc\u021bia a implicat \u0219i aproape 200 de indigeni din Costa Rica, iar \u0219ase membri ai popula\u021biei Waunana din Columbia, care ap\u0103ruser\u0103 deja \u00een \u201eThe Mission\u201d, din 1986, au primit roluri importante \u00een reprezentarea comunit\u0103\u021bilor indigene.<\/p>\n\n\n\n Un detaliu extraordinar este c\u0103 filmul p\u0103streaz\u0103 pe pelicul\u0103 trei genera\u021bii ale aceleia\u0219i familii: Bercelio Moya \u00eel interpreteaz\u0103 pe Utapan, tat\u0103l s\u0103u, Alejandrino, apare drept Chief Guarionex, iar bunicul s\u0103u, Florin, joac\u0103 \u0219amanul tribului.<\/p>\n\n\n\n Povestea muzicii din 1492: Conquest of Paradise \u00eencepe, de fapt, cu mult \u00eenainte ca G\u00e9rard Depardieu s\u0103 urce pe puntea vreunei cor\u0103bii. Ridley Scott \u0219i Vangelis se cuno\u0219teau artistic deja foarte bine. Scott folosise muzica grecului \u00eenc\u0103 din 1979, \u00een celebra reclam\u0103 Chanel No. 5 \u201eShare the Fantasy\u201d, iar prima lor \u00eent\u00e2lnire cinematografic\u0103 venise apoi cu \u201eBlade Runner\u201d, \u00een 1982, unde Vangelis construise una dintre cele mai fabuloase coloane sonore din istoria cinematografiei.<\/p>\n\n\n\n Zece ani mai t\u00e2rziu, pentru 1492, Scott se \u00eentoarce la el. Din amintirile lui Paul Wiffen, sound designer care lucrase cu Vangelis, afl\u0103m chiar un detaliu minunat: telefonul din partea lui Ridley pentru 1492 ar fi venit \u00een perioada \u00een care Vangelis lucra \u0219i cu Roman Polanski \u0219i se afla prins \u00een activit\u0103\u021bile Festivalului de la Cannes. Vangelis fusese membru al juriului principal de la Cannes \u00een 1991, cu Polanski pre\u0219edinte, iar Wiffen \u00ee\u0219i amintea cum ajunsese s\u0103 lucreze la proiect chiar \u00een camerele lui Vangelis de la Hotel Carlton, \u00een timp ce compozitorul \u00ee\u0219i \u00eendeplinea obliga\u021biile de jurat. Cu alte cuvinte, una dintre cele mai celebre coloane sonore ale anilor \u201990 \u00eencepea s\u0103 prind\u0103 form\u0103, \u00eentr-o oarecare m\u0103sur\u0103, printre proiec\u021bii, hoteluri \u0219i nop\u021bile de la Cannes.<\/p>\n\n\n\n Nu pare s\u0103 fi fost nevoie de o opera\u021biune complicat\u0103 pentru a-l convinge pe Vangelis. El avea s\u0103 spun\u0103 mai t\u00e2rziu c\u0103 \u00eei pl\u0103ceau foarte mult filmele lui Ridley \u0219i c\u0103 ideea unui aventurier care pleac\u0103 \u00een c\u0103utarea unei lumi noi \u00eel atr\u0103gea profund. Ridley, la r\u00e2ndul s\u0103u, i-a oferit una dintre cele mai frumoase chei conceptuale posibile pentru film: s\u0103 nu se g\u00e2ndeasc\u0103 la Columb doar ca la un navigator, ci ca la primul astronaut. Oceanul devenea spa\u021biul cosmic, marginea lumii devenea necunoscutul absolut, iar Indiile de Vest erau, \u00een imagina\u021bia acestei analogii, o planet\u0103 nou\u0103. Din aceast\u0103 singur\u0103 idee, \u00ee\u0219i amintea Ridley, Vangelis i-a adus acele teme uria\u0219e, imnuri, care aveau s\u0103 defineasc\u0103 filmul.<\/p>\n\n\n\n Muzica a fost construit\u0103 \u00een principal \u00een noul Epsilon Laboratory al lui Vangelis din Neuilly-sur-Seine, l\u00e2ng\u0103 Paris, un studio spectaculos acoperit de o cupol\u0103 de sticl\u0103, unde compozitorul putea vedea cerul, ploaia, copacii \u0219i schimbarea luminii pe parcursul zilei. Modul de lucru al lui Vangelis era aproape opus celui al unui compozitor clasic de film. El nu pornea neap\u0103rat de la partituri elaborate, construite luni \u00eentregi pe h\u00e2rtie, ci improviza \u00een fa\u021ba imaginilor \u0219i \u00eencerca s\u0103 surprind\u0103 imediat emo\u021bia scenei. Ani mai t\u00e2rziu, avea s\u0103 explice c\u0103 aproximativ 90% din muzica din 1492 fusese surprins\u0103 \u00eenc\u0103 din prima trecere, f\u0103r\u0103 suprapuneri succesive complicate.<\/p>\n\n\n\n Coloana sonor\u0103 de la 1492 sun\u0103 orchestral, enorm, uneori aproape liturgic, dar, chiar \u0219i a\u0219a, nu este, \u00een esen\u021b\u0103, o coloan\u0103 sonor\u0103 orchestral\u0103 tradi\u021bional\u0103. Vangelis \u00eensu\u0219i spunea c\u0103 aceast\u0103 transformare a sound-ului s\u0103u nu venise dintr-o renun\u021bare la sintetizatoare, ci pur \u0219i simplu din ceea ce \u00eei ceruse filmul. O mare parte din acea mas\u0103 orchestral\u0103 este creat\u0103 electronic de el. Peste funda\u021bia sintetizatoarelor apar \u00eens\u0103 instrumente \u0219i voci reale care \u00eei dau culoarea extraordinar\u0103: Bruno Manjarres \u0219i Pepe Martinez la chitar\u0103 spaniol\u0103 \u0219i voci, Francis Darizcuren la mandolin\u0103 \u0219i vioar\u0103, Didier Malherbe la flaut, iar peste toate se ridic\u0103 English Chamber Choir, \u00eenregistrat la CTS Studios din Wembley \u0219i dirijat de Guy Protheroe. \u00cenregistrarea \u0219i mixajul au fost realizate de Philippe Colonna la Epsilon Laboratory, cu Frederick Rousseau ca assistant producer.<\/p>\n\n\n\n Piesa \u201eConquest of Paradise\u201d este, bine\u00een\u021beles, centrul \u00eentregii muzici. \u00cencepe aproape ritualic, apoi cre\u0219te metodic, strat dup\u0103 strat, p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd corul \u00eei ofer\u0103 propor\u021bii monumentale. Iar aici exist\u0103 \u00eenc\u0103 un detaliu fabulos: cuvintele c\u00e2ntate de cor nu sunt \u00een latin\u0103. Sunt cuvinte inventate, un fel de pseudo-latin\u0103, tocmai pentru ca vocea s\u0103 aib\u0103 gravitatea \u0219i familiaritatea unei limbi sacre, f\u0103r\u0103 s\u0103 apar\u021bin\u0103, de fapt, unei limbi reale.<\/p>\n\n\n\n \u0218i mai exist\u0103 ceva foarte interesant pentru noi, cei care privim coloana sonor\u0103 \u0219i ca pe un album de sine st\u0103t\u0103tor: discul 1492 nu este pur \u0219i simplu muzica filmului transpus\u0103 pe un album. \u00cen film exist\u0103 peste dou\u0103 ore de muzic\u0103, o cantitate considerabil\u0103 r\u0103mas\u0103 p\u00e2n\u0103 ast\u0103zi nelansat\u0103 oficial, \u00een timp ce albumul original are aproximativ 55 de minute. \u00cen acela\u0219i timp, pe album exist\u0103 \u0219i muzic\u0103 ce nu apare \u00een film. Practic, Vangelis a tratat discul aproape ca pe propria lui reinterpretare muzical\u0103 a proiectului, nu ca pe o arhiv\u0103 cronologic\u0103 a coloanei sonore. Este unul dintre motivele pentru care albumul func\u021bioneaz\u0103 at\u00e2t de bine \u0219i f\u0103r\u0103 imagini, are propria c\u0103l\u0103torie, propria construc\u021bie \u0219i propria concluzie.<\/p>\n\n\n\n \u00cen imaginea de mai sus po\u021bi vedea chiar portretul postmortem al lui Columb, pictat de Sebastiano del Piombo \u00een 1519. Compar\u00e2nd istoria, omul Columb real, cu cele ce am v\u0103zut \u00een 1492: Conquest of Paradise, este clar c\u0103 filmul este un produs foarte clar al momentului \u00een care a fost realizat. Ridley Scott \u0219i Roselyne Bosch \u00eencercau, \u00een 1992, s\u0103 se \u00eendep\u0103rteze de imaginea veche a lui Columb ca erou f\u0103r\u0103 pat\u0103, dar, \u00een acela\u0219i timp, refuzau \u0219i imaginea opus\u0103, aceea a unui monstru definit exclusiv prin violen\u021b\u0103 \u0219i cucerire.<\/p>\n\n\n\n Roselyne afirma \u00een timpul produc\u021biei c\u0103, pentru mult timp, existase \u201ecli\u0219eul eroului\u201d, iar acum risca s\u0103 apar\u0103 un alt cli\u0219eu, cel al genocidului, ea consider\u00e2nd c\u0103 adev\u0103rul trebuia c\u0103utat undeva \u00eentre cele dou\u0103 extreme. Ridley \u00eel vedea, la r\u00e2ndul s\u0103u, ca pe un om profund imperfect, dar extraordinar, un produs al vremurilor sale, iar Depardieu vorbea despre el drept un anti-erou, capabil, \u00een egal\u0103 m\u0103sur\u0103, de lucruri bune \u0219i rele. Din aceast\u0103 inten\u021bie se na\u0219te Columbul din film, vizionarul \u00eenc\u0103p\u0103\u021b\u00e2nat care viseaz\u0103 la o lume nou\u0103 \u0219i care, odat\u0103 ajuns acolo, \u00eencearc\u0103 s\u0103 \u00ee\u0219i apere idealul de l\u0103comia \u0219i brutalitatea celor din jur. Problema este c\u0103, tocmai pentru a p\u0103stra aceast\u0103 construc\u021bie, filmul mut\u0103 uneori asupra altor personaje o parte din responsabilitatea pe care documentele istorice o a\u0219az\u0103 chiar asupra lui Columb.<\/p>\n\n\n\n Cel mai evident exemplu este Adri\u00e1n de Moxica, transformat de film \u00eentr-un adev\u0103rat monstru antagonist, cel care \u00eei exploateaz\u0103 pe indigeni, \u00eei pedepse\u0219te brutal \u0219i ajunge inclusiv s\u0103 taie m\u00e2na unui om pentru c\u0103 nu adusese suficient aur, \u00een timp ce Columb prive\u0219te asemenea gesturi cu oroare. Moxica a existat, dar rolul s\u0103u istoric a fost mult amplificat pentru film. Sursele istorice leag\u0103 chiar administra\u021bia lui Columb de \u00eenrobirea popula\u021biei Ta\u00edno, impunerea unor cote de aur \u0219i pedepse violente, iar guvernarea sa \u00een Hispaniola a devenit suficient de problematic\u0103 \u00eenc\u00e2t Coroana Spaniol\u0103 l-a \u00eenl\u0103turat din func\u021bie \u0219i l-a trimis \u00eenapoi \u00een Spania \u00een lan\u021buri.<\/p>\n\n\n\n Analizele filmului au observat aceast\u0103 separare convenabil\u0103 \u00eenc\u0103 de la lansare: 1492 \u00eei atribuie lui Moxica o mare parte din \u00eentunericul cuceririi, l\u0103s\u00e2ndu-i lui Columb rolul omului care \u00eencearc\u0103 s\u0103 \u021bin\u0103 sub control excesele celorlal\u021bi.<\/p>\n\n\n\n Cum spuneam \u0219i la \u00eenceputul articolului, asta nu \u00eenseamn\u0103 c\u0103 trebuie s\u0103 judec\u0103m 1492 exclusiv ca pe o lec\u021bie de istorie nereu\u0219it\u0103. Roselyne Bosch petrecuse doi ani cercet\u00e2nd mii de documente \u0219i tocmai complexitatea lui Columb o atr\u0103sese c\u0103tre poveste, \u00eens\u0103 filmul r\u0103m\u00e2ne o interpretare dramatic\u0103, nu o biografie complet\u0103. Chiar \u0219i cercetarea ulterioar\u0103 asupra filmului observ\u0103 c\u0103 Ridley Scott \u00eel prezint\u0103 pe Columb ca pe un personaj mai progresist \u0219i mai uman dec\u00e2t ar permite, f\u0103r\u0103 rezerve, contextul istoric al sf\u00e2r\u0219itului de secol XV.<\/p>\n\n\n\n Eu cred c\u0103 aceasta este cheia corect\u0103 prin care s\u0103 privim personajul: 1492 nu ne arat\u0103 neap\u0103rat un Cristofor Columb a\u0219a cum a fost, ci Columbul pe care Ridley \u0219i Roselyne au ales s\u0103 \u00eel construiasc\u0103, un vis\u0103tor extraordinar care ajunge s\u0103 vad\u0103 paradisul imaginat de el contaminat de cucerire. Este o poveste cinematografic\u0103 puternic\u0103, dar mitul \u00eencepe exact \u00een locul \u00een care filmul separ\u0103 vis\u0103torul de consecin\u021bele propriilor sale ac\u021biuni. Trebuie s\u0103 medit\u0103m serios asupra acestor g\u00e2nduri.<\/p>\n\n\n\n Ce a fost, cum a fost, c\u00e2t de crud a fost \u00een realitate Columb, cum a fost Moxica de fapt, sunt toate ni\u0219te \u00eentreb\u0103ri al c\u0103ror r\u0103spuns nu \u00eel putem cunoa\u0219te cu deplin\u0103 siguran\u021b\u0103. Singurul raport de opinie pe care \u00eel putem avea cu 1492: Conquest of Paradise este legat de calitatea artistic\u0103 a filmului, at\u00e2t prin m\u00e2na lui Ridley Scott \u0219i frumuse\u021bea scenariului lui Roselyne Bosch, c\u00e2t \u0219i prin magia fabulo\u0219ilor actori ce au participat la produc\u021bie \u0219i, aici, nu pot dec\u00e2t s\u0103 readuc \u00een discu\u021bie numele lui G\u00e9rard Depardieu.<\/p>\n\n\n\n Interpretarea sa din acest film r\u0103m\u00e2ne absolut fabuloas\u0103, monumental\u0103, fascinant\u0103. Felul \u00een care l-a adus pe Columb \u00een fa\u021ba ochilor no\u0219tri r\u0103m\u00e2ne un fapt extraordinar. Rolul parc\u0103 a fost f\u0103cut pentru el \u0219i, \u00een esen\u021b\u0103, poate fi considerat rolul vie\u021bii lui.<\/p>\n\n\n\n Prezen\u021ba lui masiv\u0103, impun\u0103toare, dar \u0219i un grad suficient de bl\u00e2nde\u021be, l-au transformat pe Columb \u00eentr-un gigant bl\u00e2nd \u0219i, chiar dac\u0103 nu avem de unde s\u0103 \u0219tim, poate Columb nu era deloc a\u0219a \u00een realitate. \u00cens\u0103, \u00een film, aceast\u0103 portretizare a ajutat mult sublinierea vinei pe care personajul Columb a sim\u021bit-o atunci c\u00e2nd a \u00een\u021beles ce contaminare a adus pe noile t\u0103r\u00e2muri.<\/p>\n\n\n\n P\u00e2n\u0103 la urm\u0103, descoperirea lui Columb \u0219i evenimentele ce au urmat erau iminente, \u00eentr-un final leg\u0103tura dintre continentul american \u0219i cel european s-ar fi realizat, mai devreme sau mai t\u00e2rziu, poate nu de Columb, dar de un alt aventurier cu siguran\u021b\u0103.<\/p>\n\n\n\n Bine\u00een\u021beles c\u0103 ideal ar fi fost ca aceast\u0103 \u00eent\u00e2lnire s\u0103 fie mult mai pu\u021bin s\u00e2ngeroas\u0103 \u0219i dramatic\u0103, \u00eens\u0103, p\u00e2n\u0103 la urm\u0103, face parte din istoria noastr\u0103 \u0219i poate doar a\u0219a putem s\u0103 \u00eenv\u0103\u021b\u0103m, reanaliz\u00e2nd episoade din trecut, pentru a \u00een\u021belege mai bine esen\u021ba a ceea ce suntem noi ast\u0103zi. Iar, 1492: Conquest of Paradise prilejuie\u0219te exact acest lucru. Te las cu acest g\u00e2nd.<\/p>\n\n\n\n Silviu TUDOR![\"\"](\"https:\/\/www.avstore.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2026\/08\/Picture4-1.jpg\")
<\/figure>\n\n\n\n![\"\"](\"https:\/\/www.avstore.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2026\/08\/Picture5-2.jpg\")
<\/figure>\n\n\n\n![\"\"](\"https:\/\/www.avstore.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2026\/08\/Picture6-2.jpg\")
<\/figure>\n\n\n\n![\"\"](\"https:\/\/www.avstore.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2026\/08\/Picture7-2-1024x576.jpg\")
<\/figure>\n\n\n\n![\"\"](\"https:\/\/www.avstore.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2026\/08\/Picture8-2-1024x751.jpg\")
<\/figure>\n\n\n\n![\"\"](\"https:\/\/www.avstore.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2026\/08\/Picture9-1.jpg\")
<\/figure>\n\n\n\n![\"\"](\"https:\/\/www.avstore.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2026\/08\/Picture10-2.jpg\")
<\/figure>\n\n\n\n![\"\"](\"https:\/\/www.avstore.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2026\/08\/Picture11-3.jpg\")
<\/figure>\n\n\n\n![\"\"](\"https:\/\/www.avstore.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2026\/08\/Picture12-2.jpg\")
<\/figure>\n\n\n\n![\"\"](\"https:\/\/www.avstore.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2026\/08\/Picture13-2.jpg\")
<\/figure>\n\n\n\n![\"\"](\"https:\/\/www.avstore.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2026\/08\/Picture14-2-988x1024.jpg\")
<\/figure>\n\n\n\n![\"\"](\"https:\/\/www.avstore.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2026\/08\/Picture15-1-1024x874.jpg\")
<\/figure>\n\n\n\n![\"\"](\"https:\/\/www.avstore.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2026\/08\/Picture16.jpg\")
<\/figure>\n\n\n\n
An article written in my sweet spot,<\/em>
and this is what I\u2019ve heard.<\/em><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"Drag\u0103 cititorule, m\u0103 g\u00e2ndeam c\u0103 ceea ce facem noi aici, pe blogul AVstore, eu s\u0103 scriu despre aceste…\n","protected":false},"author":211,"featured_media":17389,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"csco_singular_sidebar":"","csco_page_header_type":"","csco_appearance_grid":"","csco_page_load_nextpost":"","csco_post_video_location":[],"csco_post_video_location_hash":"","csco_post_video_url":"","csco_post_video_bg_start_time":0,"csco_post_video_bg_end_time":0,"footnotes":""},"categories":[1167,958,912],"tags":[2346,520,1585,1168,1197,1198],"class_list":["post-17388","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","category-despre-muzica","category-guest-posts","category-muzica","tag-1492-conquest-of-paradise","tag-avstore","tag-film","tag-recenzie","tag-silviu","tag-tudor","cs-entry","cs-video-wrap"],"views":66,"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.avstore.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/17388","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.avstore.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.avstore.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.avstore.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/211"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.avstore.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=17388"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/www.avstore.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/17388\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":17406,"href":"https:\/\/www.avstore.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/17388\/revisions\/17406"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.avstore.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media\/17389"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.avstore.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=17388"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.avstore.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=17388"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.avstore.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=17388"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}